Drumul de mare viteză spre Moldova va fi autostradă (A7) și nu Drum Expres, conform noilor analize din Studiul de Fezabilitate. Decizia finală va fi la consultantul Comisiei Europene
Drumul de mare viteză spre Moldova, cei circa 355 de kilometri de la Ploiești la Pașcani pe relația Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani, ar trebui să fie autostradă și nu drum expres, o arată Studiul de Coridor realizat de către elaboratorii Studiului de Fezabilitate și CESTRIN. „Studiul menționat urmează a fi supus analizării si aprobării JASPERS (n.r. consultantul Comisiei Europene)”, susține CNAIR.
„Elaboratorii studiilor de fezabilitate pentru obiectivul general „Drum de mare viteză Ploiești -Pașcani”, sub coordonarea Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, au finalizat Studiul de Coridor având ca scop analiza comparativă între Autostradă și Drum Expres”, anunță CNAIR.
Analiza a fost realizată prin Modelul Național de Transport, aprobat de către JASPERS si MTIC, și a avut la bază prognozele de trafic la nivelul rețelei naționale oferind date esențiale pentru stabilirea si fundamentarea categoriei de drum.
„În urma rulării tuturor scenariilor în cadrul Modelului Național de Transport a rezultat ca variantă optimă implementarea la profil de autostradă a întregului sector Ploiești – Pașcani”, informează Compania de Drumuri.
Totuși, de precizat că un cuvânt final va avea de spus și JASPERS, consultantul Comisiei Europene de unde se așteaptă cofinanțarea în mare parte a întregului proiect.
„Studiul menționat urmează a fi supus analizării si aprobării JASPERS și va sta la baza documentației necesare accesării fondurilor europene nerambursabile pentru faza de execuție a obiectivului”, detaliază CNAIR.
Potrivit analizei, „Construcția Drumului de mare viteza Ploiești-Pașcani” se referă la construirea a aproximativ 335 de km de drum nou la standarde europene, la profil de autostradă sau drum expres.
Autorii precizează că fiecare variantă de traseu propusă în urma finalizării Analizei Multicriteriale 1 din cadrul etapei Studiului de Fezabilitate a fost introdusa în modelul de transport național elaborat de CESTRIN.
Potrivit analizei, relația între Muntenia și Moldova ar urma să fie deviată către noua infrastructură. „Conform simulărilor efectuate este de așteptat ca traficul să fie deviat în principal de pe DN1B și DN2. Scenariul include anii 2025, 2030, 2035, 2040, 2045 si 2050”, se arată în document.
Autostrada A7 – Soluția potrivită conform analizei coridorului pentru traficul din Moldova
„Creșterea traficului din ultimii ani, în special a traficului greu, impune luarea unor măsuri pentru sporirea capacității de circulație, a fluenței şi a siguranței circulației rutiere pe întreaga rețea de drumuri”, se arată în concluzia analizei citate.
„Necesitatea şi oportunitatea execuției Drumului de mare viteza Ploiesti-Pascani este justificată și prin avantajele imediate şi majore, atât în varianta cu Drum Expres cât și Autostradă, pe care le va avea prin devierea traficului de tranzit din localități şi separarea lui de cel local. O dată cu apariția proiectului, traficul de marfă și de tranzit va fi atras de către Drumul de mare viteză Ploiești-Pașcani reducând traficul pe drumurile naționale din aria de influență a proiectului, dar și de pe culoarul concurent reprezentat de DN1B și DN2 (planșele diferență)”, se arată în concluzii.
Astfel, elaboratorii SF-ului susțin că varianta de autostradă pentru relația Muntenia – Moldova este cea mai potrivită.
- „Este evident faptul că în scenariul când avem Drum Expres de la Ploiești – Pașcani avem mai puțin trafic atras de pe sectoarele de drum din lungul D1B și DN2. Valorile de trafic estimate în cadrul acestei studiu de trafic ne permit să tragem concluzia că scenariul cu Autostradă de la Ploiești la Pașcani atrage suficient trafic încât să rezulte necesitatea construirii acesteia.
- Din punct de vedere al volumelor de trafic atrase de proiect este de dorit implementarea la profil de autostradă. Testarea oricărui sector din coridor la nivel de Drum Expres va aduce o scădere a volumelor de trafic la nivel de coridor și implicit a beneficiilor pentru utilizatori, în ceea ce privește economiile de timp și siguranță/securitate”, conchide analiza.
„Coloana vertebrală a Moldovei” – drumul de mare viteză pe relația Nord-Sud care să preia traficul de mult prea încărcatul DN2
Proiectul despre care vorbim este diferit de Autostrada „Unirii” A8 Tg. Mureș – Tg. Neamț – Iași – Ungheni, proiect care se află în paralel în diferite stadii de realizare – pe sectorul A8 Tg. Mureș – Tg. Neamț, cel mai dificil, care străbate Carpații Orientali, e în plină fază de elaborare SF.
Proiectul A7/DX5 reprezintă practic „coloana vertebrală” a Moldovei – va prelua traficul pe ruta Nord-Sud, acolo unde se înregistrează cele mai mari valori ale traficului din regiune și care în prezent se desfășoară pe DN2/E85, un drum național cu câte o bandă pe sens și un acostament puțin mai lat folosit adesea neregulamentar de către șoferi drept încă o bandă de circulație – unul din drumurile naționale cele mai periculoase după numărul de accidente.
- Pe cei aproape 320 de kilometri de la Ploiești la Pașcani (minus VO Bacău), actualele contracte prevăd realizarea Studiului de Fezabilitate (care nu a mai fost realizat niciodată până acum), dar și a proiectului tehnic. Astfel, odată finalizată această documentație, viitorii constructori vor trebuie doar să execute lucrările, fără a mai realiza și proiectul. Mai multe despre desfășurarea contractelor de pe A7.
- Pe circa 16 km lângă Bacău e DEJA în construcție prima porțiunea din A7. Lotul face parte dintr-un proiect mai mare (Centura Bacău – 32 km în total). Cei 16 km din A7 ar urma să fie gata în prima parte din 2021, deși autoritățile speră chiar la o finalizare în 2020.
- De la Pașcani la Suceava și mai departe la Siret – în total 102 km – au fost lansate licitațiile pentru studiile de fezabilitate și proiectele tehnice pentru drum expres – în cadrul contractelor se va determina un traseu și, conform caietului de sarcini, se va analiza și opțiunea de a realiza proiectul direct ca autostradă.
Imaginea de ansamblu: o schiță rudimentară pentru întreg traseul A7/DX5 de la Ploiești până la Siret:
–
Drum expres vs. Autostradă – care sunt diferențele, care sunt asemănările
E bine de știut că, în momentul actual, în România NU EXISTĂ NICIUN DRUM EXPRES conform normativului de drum expres aflat în vigoare (DX-AND_589-2013).
Există totuși în execuție Drumul Expres DX12 Craiova – Pitești, conform normativului din 2007.
În orice caz, dincolo de toate miturile urbane perpetuate care clasifică unele drumuri de patru benzi cu separatoare de sens, drept drum expres, în România la ora actuală nu există drumuri expres. Scriptic, ele sunt doar trecute în Codul Rutier și sunt asimilate ca limită de viteză drumurilor naționale europene (100km/h).
În realitate, conform normativului actual, un drum expres este destul de asemănător cu o autostradă: e un drum de mare viteză (100km/h+), are cel puțin două benzi pe sens, are sensurile separate, nu trece prin localități, iar intersecțiile sunt denivelate (fără conflict de trafic).
Față de o autostradă, însă, există mai multe diferențe, printre care: benzile sunt mai înguste, lipsesc benzile de urgență, tipul de parapet separator e diferit și spațiul median e mai mic, benzile de încadrare accelerare/decelerare diferă, iar curbele și razele șoselei sunt diferite.
Mai jos, conform informațiilor oficiale, sunt diferențele esențiale între un Drum Expres și o Autostradă:
Vezi și:
INTERVIURILE HotNews.ro