Sari direct la conținut

Dumitru Chisalita, expert in domeniul gazelor naturale: In 2000, Guvernul Romaniei a renuntat din proprie initiativa la importul direct din Federatia Rusa pentru a permite accesul intermediarilor

HotNews.ro

​Guvernul roman a „fabricat” in 2000 ruperea conventilor existente intre Romania si Rusia, renuntat la importurile directe de gaze naturale si dand curs liber intermediarilor, scrie pe blogul sau Dumitru Chisalita, expert in domeniul gazelor naturale. Acesta mai spune ca din acest motiv „nici un Guvern, Minister sau companie romaneasca nu a reusit in ultimii 14 ani, abordarea importului gazelor printr-un contract direct cu Gazprom si probabil nu se va intampla nici in urmatorii ani”.

Dumitru Chisalita afirma ca pe 25 octombrie 1996, s-a încheiat la Moscova, Convenţia între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse, privind extinderea capacităţilor conductelor de tranzit gaze pe teritoriul României pentru creşterea livrărilor de gaze naturale din Federaţia Rusă în terţe ţări şi în România, aprobată prin HG 1369/1996. Potrivit HG 1369/1996, Regia Autonomă a Gazelor Naturale “Romgaz” Medias trebuia sa intreprinda toate măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor Convenţiei. La articolul 2 din Conventie se prevedea „crearea unei societăţi pe acţiuni “Romgaz” – R.A. şi RAO “Gazprom” în România, în conformitate cu legislaţia romana, al carei obiect de activitate va fi cumpărarea gazelor naturale rusesti şi vînzarea lor ulterioara consumatorilor diferitelor sectoare economice din România”.

Pana in anul 2000, preţul gazelor din Federaţia Rusă era redus ca urmare a dublei mize din contractul existent : interesul românilor de a avea gaze ieftine şi cel al rusilor de a avea tarife mici de transport pe teritoriul României, precizeaza Chisalita. Potrivit acestuia, cel mai important aspect al convenţiei era stabilirea unei corelaţii între activitatea de tranzit a gazelor pe teritoriul României şi activitatea de import gaze, inclusiv sub aspectul negocierii preţurilor gazelor de import şi a negocierii tarifelor de transport.

Convenția stabilea la art. 9 « Părţile recunosc ca, pentru realizarea colaborării prevăzute în prezenta convenţie, sînt responsabile următoarele organizaţii: din partea română – “Romgaz” – R.A. şi din partea rusă – RAO “Gazprom” și la art 15. În cazul reorganizării “Romgaz” – R.A. şi/sau a RAO “Gazprom”, părţile vor stabili succesorii de drept care vor asigura îndeplinirea integrală a contractelor şi a acordurilor semnate în conformitate cu prezenta convenţie.

Insa, in anul 2000, Guvernul a decis desfiintarea Romgaz. Prin HG 334/2000, in urma divizarii Romgaz, s-au infiintat urmatoarele societati comerciale: Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale “Transgaz” – S.A; Societatea Comercială de Explorare şi Producţie a Gazelor Naturale “Exprogaz” – S.A; Societatea Comercială de Distribuţie a Gazelor Naturale “Distrigaz Nord” – S.A; Societatea Comercială de Distribuţie a Gazelor Naturale “Distrigaz Sud” – S.A si Societatea Naţională de Depozitare Subterană a Gazelor Naturale “Depogaz”.

„În urma desființării ROMGAZ în anul 2000, Guvernul României trebuia să numească societate care să înfăptuiască măsurile stabilite prin Convenție : numirea unei societăți ca succesoare de drept a ROMGAZ., care să realizeze elementele convenite : importul de gaze direct de la GAZPROM și realizarea unei societăți mixte cu capital român și rusesc care să lucreze ca intermediar pe piața din România.

Renunţarea la importul direct din Federaţia Rusă a fost premeditată de către oficialii români în anul 2000″, mai arata Dumitru Chisalita.

Acesta considera ca a fost o omisiune premeditată deoarece, Guvernul a stabilit succesoare pentru unele părţi din Convenţie prin:

HG 479/2000 publicată în MO 269/2000 a numit TRANSGAZ, ca fiind societatea care va «continua colaborarea prevăzută în cadrul Convenţiei privind construirea unei conducte pe teritoriul Republicii Socialiste România pentru tranzitarea de gaze din Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice în Republica Bulgaria »

HG 656/2001 publicată în MO 436/2001 a numit TRANSGAZ, ca fiind societatea care va „întreprinde măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor convenţiei menţionate la art. 1”, respectiv privind continuarea colaborării cu GAZPROM privind tranzitul de gaze.

Renunţarea la importul direct din Federaţia Rusă de către o companiei de stat, s-a făcut cu scopul de a prelua acest contract de o firmă privată din România, mai arata Dumitru Chisalita.

Acesta precizeaza ca modificările legislative româneşti, realizate în anul 2000, au fost de aşa natură încât să permită transferul contractelor de import gaze cu GAZPROMUL de la ROMGAZ la o altă firmă privată. Faptele au făcut ca GAZPROMUL să joace o carte mai inteligentă și să determine impunerea pe piața din România nu a intermediarului dorit de români (băieţii deştepţi), ci a celor doriţi de el.

„România a fost singura ţară din Europa de Est care a rupt (din proprie iniţiativă) corelaţia preţ gaze de import – tarif de tranzit, care permitea obţinerea de preţuri mici la gazele importate şi a permis accesul intermediarilor. Astfel, pentru o perioadă de 30 de ani capacitățile de import gaze în România, la nivelul celor convenite în Convenția dintre GAZPROM și ROMGAZ din anul 1996, sunt contractate de două firme cu capital rusesc: Wintershall Elveţia, cu capital Gazprom, cu scopul de a furniza gaze naturale ruseşti în ţări din Europa si Imex Oil, companie deţinută de firma Conef, care este controlată de Vimerco, acţionarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina. Distrugerea relaţionării preţului gazelor importate şi gazele tranzitate prin România, a determinat suprapreţuri la gazele din import în ultimii 14 ani”, a mai spus Dumitru Chisalita.

Trebuie precizat ca Romgaz a fost reinfiintat in iunie 2001 prin HG 575/2001 care prevede „fuziunea Societăţii Comerciale de Explorare şi Producţie a Gazelor Naturale „Exprogaz” – S.A. cu Societatea Naţională de Depozitare Subterană a Gazelor Naturale „Depogaz” – S.A., denumită în continuare ROMGAZ – S.A”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro