După doar 7 zile cu mai puțin plastic, nivelul unor substanțe asociate cu diabetul și infertilitatea poate scădea la jumătate

O săptămână de schimbări țintite în alimentație și în alegerea produselor de îngrijire personală este suficientă pentru ca nivelul ftalaților și al bisfenolilor din urină să scadă cu aproximativ 50%, potrivit unui studiu publicat la sfârșitul lunii aprilie 2026 în revista Nature Medicine.

Efectele micilor modificări ale stilului de viață apar rapid și sunt măsurabile fără medicamente sau intervenții complicate, doar prin alegerea altor surse de hrană și a unor produse cosmetice fără plastic, au constatat cercetătorii de la Universitatea din Australia de Vest.

Datele, obținute în urma testelor făcute pe 60 de adulți împărțiți în cinci grupuri, au fost confirmate de un grup paralel, care a inclus 211 participanți. Fiecare persoană testată avea în urină cel puțin șase substanțe asociate plasticului. Concluzia echipei este că expunerea zilnică, deși masivă, poate fi redusă prin alegeri personale, atât timp cât sunt menținute pe termen lung.

Studiul, numit PERTH Trial (Plastic Exposure Reduction Transforms Health), s-a desfășurat pe parcursul a șapte zile și a urmărit două categorii principale de substanțe: ftalații, folosiți pentru a face plasticul mai flexibil, și bisfenolii, dintre care cel mai cunoscut este BPA, prezent în rășinile epoxidice utilizate la interiorul conservelor metalice și în policarbonați.

Ambele tipuri sunt clasificate drept perturbatori endocrini, adică imită sau blochează acțiunea hormonilor, iar dovezile epidemiologice acumulate în ultimii ani le-au asociat cu diabet zaharat de tip 2, obezitate, boli cardiovasculare, disfuncții tiroidiene și probleme de fertilitate.

Cum ajung aceste substanțe în organism

Cercetătorii australieni au lucrat cu peste 100 de fermieri și producători locali, pe care i-au instruit să modifice modul de a ambala și de a manipula alimentele, astfel încât drumul de la fermă la masă să presupună cât mai puțin contact cu plasticul. Coletele cu mâncare au fost livrate în cutii de carton izolate cu lână de oaie, fără pungi sau folii din plastic, iar conservele au fost eliminate complet din meniu.

Dr. Amelia Harray, autoare principală a studiului, a explicat amploarea studiului: „Nutriționiștii noștri au lucrat cu peste 100 de fermieri și producători de alimente pentru a-i educa și a le transforma procesele de manipulare și de ambalare, în așa fel încât să reducă expunerea la plastic de la fermă la farfurie”.

În urma intervenției, echipa a identificat trei surse principale de chimicale din plastic, pe care oricine le poate evita. Prima este ambalajul: chiar și fructele și legumele proaspete învelite în folie sau în caserole din plastic transferă o parte din aceste substanțe. A doua sunt conservele și băuturile la doză metalică, pentru că învelișul interior al cutiei conține, de regulă, BPA sau substituenți ai săi, iar aceștia trec în alimentul acid sau cald. A treia categorie este reprezentată de alimentele ultraprocesate, care sunt expuse la plastic în fiecare etapă industrială, de la producție la transport și ambalare. O analiză observațională din același studiu arată că, pentru fiecare aliment conservat consumat zilnic, nivelul urinar de BPA crește cu 14,3%.

„Prin modificarea stilului de viață al participantului, în așa fel încât să includă consumul de alimente cu mai puțin plastic, preparate cu ustensile de bucătărie care să nu fie din plastic și utilizarea de produse de îngrijire personală în cutii din material non-plastic, ftalații au scăzut cu peste 44%, iar bisfenolii (printre care BPA și BPS) – cu peste 50%”, a subliniat dr. Andrew Lucas, unul dintre autorii studiului.

Cosmeticele, șamponul și pasta de dinți

O altă etapă a analizei a separat efectul produselor de îngrijire personală. Un grup de participanți și-a păstrat alimentația obișnuită, dar a înlocuit pasta de dinți, șamponul, balsamul, deodorantul, tampoanele și alte produse folosite zilnic cu alternative selectate de cercetători pentru a conține cât mai puțin plastic și parfumuri sintetice. După șapte zile, mono-n-butil ftalatul, un metabolit folosit ca indicator pentru expunerea la ftalați cu greutate moleculară mică, a scăzut cu aproximativ 35% față de grupul de control, fără nicio modificare în dietă.

„Am investigat două tipuri majore de substanțe chimice din plastic, bisfenolii și ftalații, ambele putând interfera cu funcțiile endocrine sau hormonale ale corpului nostru și având legătură cu infertilitatea și bolile cardiometabolice”, a explicat prof. Michaela Lucas, coordonatoarea proiectului.

Sursa exactă a reducerii rămâne însă greu de izolat. Parfumurile sintetice sunt o sursă cunoscută de ftalați în cosmetice, mai ales în produsele folosite zilnic. În același timp, și recipientele din plastic pot contribui la expunere. De aceea, autorii recomandă mai întâi produsele fără parfum, iar acolo unde este posibil, variante cu mai puțin plastic, cum ar fi șampoanele solide sau cremele ambalate în recipiente metalice.

Cât de expuși sunt europenii

Datele globale arată că aceste substanțe sunt universale. În cohorta australiană, fiecare participant prezenta în urină cel puțin șase compuși asociați plasticului, într-o zi obișnuită. La nivelul Uniunii Europene, programul de biomonitorizare HBM4EU, desfășurat între 2014 și 2021 în 23 de țări, a testat 10.795 de persoane din trei grupe de vârstă: 3.576 de copii între 6 și 12 ani, 3.117 adolescenți între 12 și 18 ani și 4.102 adulți tineri între 20 și 39 de ani. Concluzia a fost că expunerea la ftalați și la bisfenoli este detectabilă în toate țările, iar persoanele din gospodării cu nivel educațional mai scăzut au înregistrat valori urinare mult mai mari pentru bisfenoli, ftalați și parabeni.

În aprilie 2023, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat o reevaluare a riscurilor pentru sănătate asociate cu BPA în alimente și a redus doza zilnică tolerabilă (TDI) de la 4 micrograme pe kilogram de greutate corporală pe zi, valoare temporară stabilită în 2015, la 0,2 nanograme pe kilogram pe zi. Noua limită este de 20.000 de ori mai mică și înseamnă că expunerea medie a populației europene depășește acum noul prag de siguranță. În decembrie 2024, Comisia Europeană a adoptat un regulament care interzice utilizarea BPA în materialele care au contact cu alimentele, intrat în vigoare în ianuarie 2025, cu câteva excepții limitate.

Ce efecte au ftalații și bisfenolii

Cele două familii de compuși acționează asupra unor receptori hormonali și pot influența metabolismul lipidic, sensibilitatea la insulină și sistemul imunitar. În cohorta PERTH, autorii au observat asocieri negative între metaboliții di-2-etilhexil ftalatului (DEHP) și biomarkeri cardiometabolici, așadar persoanele cu valori urinare mai mari ale acestor compuși aveau profiluri lipidice și inflamatorii mai puțin favorabile.

Studiile anterioare publicate în reviste internaționale au asociat expunerea cronică la ftalați cu un risc mai mare de astm la copii, întârzieri de dezvoltare neurocognitivă și probleme de fertilitate masculină.

În cazul BPA, decizia EFSA de a reduce drastic doza considerată tolerabilă s-a bazat mai ales pe date legate de sistemul imunitar. Experții au observat, în studii pe animale, o creștere a celulelor T helper 17, implicate în răspunsul inflamator. EFSA a considerat această modificare relevantă pentru sănătatea umană.

Cele trei schimbări simple care scad expunerea la plastic

Autorii studiului atrag atenția că nu există rețete miraculoase. Toxicologul Matthew Campen de la Colegiul de Farmacie al Universității din New Mexico, SUA, a precizat că schimbările comportamentale susținute și îmbunătățirile aduse dietei ar conduce la scăderi pe termen lung ale expunerii și, deci, ale riscurilor pentru sănătate. O singură săptămână fără plastic nu va avea efecte clinice, dar arată că organismul reacționează rapid când fluxul de substanțe este oprit.

Rezultatele studiului au scos la iveală câteva schimbări ușor de aplicat. Prima presupune înlocuirea băuturilor răcoritoare la doză cu variante la sticlă, fie și pentru o parte din consumul zilnic. Pentru cei care au obiceiul să bea suc la doză în fiecare zi, reducerea poate fi importantă, având în vedere că fiecare aliment sau băutură în ambalaj metalic crește cu 14,3% nivelul urinar de BPA.

A doua vizează alegerea produselor de igienă fără parfum, în special a loțiunilor, cremelor, deodorantelor.

A treia modificare ține de alimentație. Recipientele din plastic pentru alimente calde, foliile din plastic, ustensilele negre de gătit din materiale reciclate ar trebui înlocuite treptat cu variante din sticlă, ceramică, inox sau lemn. Ambalajele din plastic sunt mai puțin problematice în contact cu alimente reci decât cele expuse la căldură sau la grăsime, dar reducerea generală a contactului cu plastic procesat termic rămâne o regulă utilă.

Trialul PERTH are însă câteva limite menționate de autori, printre care durata scurtă de urmărire. Șapte zile sunt suficiente pentru a măsura nivelurile urinare, dar nu și pentru a vedea dacă schimbările se traduc în beneficii clinice clare, cum ar fi scăderea tensiunii arteriale, un profil glicemic mai bun sau un nivel optimizat al markerilor inflamatorii. De asemenea, dimensiunea eșantionului e prea mică și limitează relevanța statistică pentru analize secundare. Echipa de la Perth a anunțat că pregătește o continuare pe patru săptămâni și pe un număr mai mare de participanți cu factori de risc cardiometabolici, pentru a observa și efectele concrete asupra biomarkerilor.