Durerile de cap dimineața pot avea cauze mai puțin evidente. Șapte explicații și semnele de alarmă

Între 5% și 8% dintre adulți se trezesc, în mod repetat, cu dureri de cap dimineața, o problemă mai des întâlnită la femei și la persoanele cu vârste între 45 și 64 de ani, potrivit unei analize din 2025. Uneori, explicația e banală: o pernă nepotrivită sau un pahar de vin în plus cu o seară înainte. Alteori, cefaleea matinală poate fi simptomul unei afecțiuni care merită investigată, cum ar fi apneea obstructivă în somn, migrena, insomnia, bruxismul sau o tulburare de dispoziție.

Deși mult mai rar, o cefalee nou apărută, progresivă sau însoțită de simptome neurologice poate semnala și o problemă gravă, precum o hemoragie cerebrală sau o formațiune intracraniană. Durerea de cap matinală izolată este însă rareori suficientă pentru a indica o astfel de cauză.

Dacă episoadele continuă timp de mai multe săptămâni, devin mai frecvente sau sunt însoțite de alte simptome, este indicată vizita la medic. Cele mai comune cauze pot fi identificate și tratate, potrivit specialiștilor.

1.  Apneea în somn

Apneea obstructivă în somn se numără printre motivele frecvente ale durerilor de cap apărute la trezire. În timpul nopții, căile respiratorii se îngustează sau se blochează în mod repetat, iar respirația se întrerupe pentru intervale scurte. Se estimează că aproape un miliard de adulți din întreaga lume ar avea o formă ușoară, moderată sau severă a bolii, mulți fără să fie diagnosticați.

„Ca medici specializați în somn, întotdeauna întrebăm: «Vă treziți dimineața cu durere de cap?»”, a explicat Phyllis Zee, șefa secției de medicină a somnului din cadrul departamentului de neurologie de la Northwestern Medicine, din SUA. Dacă răspunsul e da, „insistăm puțin mai mult” cu întrebările, a adăugat specialista, pentru că sforăitul, senzația că te sufoci noaptea sau somnolența accentuată din timpul zilei pot fi tot indicii ale bolii.

Mecanismul prin care apneea provoacă dureri de cap nu este pe deplin lămurit. Scăderea repetată a nivelului de oxigen în timpul somnului ar putea avea un rol, însă nu pare să fie singura explicație.

Un studiu publicat în 2023, în revista Scientific Reports, realizat pe 116 pacienți cu apnee, a demonstrat că tratamentul cu CPAP – un aparat care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului, trimițând aer sub presiune printr-o mască – a redus semnificativ durerile matinale de cap. După trei luni de terapie, proporția pacienților care se trezeau cu cefalee a scăzut de la 53% la 16%, iar în cazurile severe intensitatea durerii s-a redus cu 72%.

Ameliorarea a fost legată mai strâns de diminuarea somnolenței din timpul zilei decât de modificarea parametrilor respiratorii măsurați noaptea. Rezultatul indică un mecanism mai complex, care nu poate fi explicat doar prin scăderile repetate ale nivelului de oxigen din sânge.

2.  Migrena

La unele persoane, durerea de cap de dimineață este, de fapt, o criză de migrenă începută în timpul nopții. Simptomele pot apărea în a doua parte a nopții sau în primele ore după trezire, a explicat Niushen Zhang, șefa Diviziei de cefalee și durere facială de la Stanford Medicine, din SUA.

Boala afectează aproximativ 1,16 miliarde de persoane, aproape una din șapte la nivel mondial, potrivit studiului Global Burden of Disease 2021.

Criza migrenoasă se manifestă frecvent printr-o durere pulsatilă, însoțită de greață, vărsături, sensibilitate la lumină și zgomot, disconfort la nivelul gâtului sau dificultăți de concentrare. Aproximativ 30% dintre persoanele cu migrenă au și aură, cel mai adesea sub forma unor tulburări de vedere, precum lumini strălucitoare sau linii în zigzag. Deși primele episoade apar de regulă în adolescență sau la începutul vieții adulte, migrena poate debuta și după 30 sau 40 de ani, a precizat dr. Zhang.

Medicamentele pentru migrenă sau pentru alte forme de cefalee folosite prea des pot ajunge, la rândul lor, să întrețină problema. Este vorba despre cefaleea prin abuz medicamentos, numită uneori și cefalee de revenire, care poate fi mai intensă dimineața, după ce efectul tratamentului s-a diminuat pe durata nopții.

„Pe parcursul nopții, efectul medicamentului dispare, iar persoana se poate trezi dimineața cu o nouă durere de cap”, a explicat Sait Ashina, profesor de neurologie și anestezie la Harvard Medical School.

3.  Insomnia și somnul de proastă calitate

Somnul de scurtă durată sau întrerupt de treziri repetate poate favoriza apariția durerii de cap dimineața. Insomnia este frecvent întâlnită la persoanele care se confruntă cu cefalee, iar lipsa odihnei suficiente poate declanșa sau agrava durerea, în timp ce episoadele dureroase fac mai dificilă adormirea și menținerea somnului.

Persoanele cu insomnie au un risc de două până la trei ori mai mare de migrenă, cefalee de tensiune și dureri de cap cronice zilnice, potrivit analizei publicate în 2025. În cazul migrenei, tulburările de somn au fost corelate și cu crize mai intense, cu un impact mai mare asupra activităților zilnice și cu trecerea de la episoade ocazionale la o formă cronică.

O sinteză a cercetărilor despre migrenă și somn a demonstrat că insomnia și migrena implică parțial aceleași regiuni ale creierului, între care hipotalamusul și trunchiul cerebral, responsabile atât de reglarea somnului, cât și de transmiterea și controlul durerii. Somnul fragmentat poate modifica modul în care creierul procesează semnalele dureroase, iar sensibilitatea crescută la durere poate întreține, la rândul ei, insomnia.

4. Perna și poziția de somn

Unele dureri de cap matinale au legătură cu poziția capului și gâtului pe parcursul nopții. O pernă prea înaltă, prea joasă sau care nu oferă suficient sprijin poate menține musculatura și articulațiile cervicale într-o poziție incomodă timp de mai multe ore. La trezire, durerea este însoțită adesea de rigiditate și poate porni din ceafă, de unde se extinde spre tâmple, frunte sau zona din spatele ochilor.

Acest tipar poate apărea în cefaleea cervicogenă, provocată de o problemă a coloanei cervicale sau a țesuturilor din jurul ei. Durerea este deseori mai intensă pe o singură parte, se poate accentua la mișcarea capului și apare împreună cu o mobilitate redusă a gâtului.

Alegerea pernei poate influența simptomele, dar nu există un model potrivit pentru toată lumea. Înălțimea și fermitatea necesare depind de poziția de somn, de lățimea umerilor, precum și de eventualele probleme cervicale.

5. Scrâșnitul dinților și problemele mandibulei

Scrâșnitul sau încleștarea dinților în timpul somnului poate explica, de asemenea, durerile de cap de dimineață. Bruxismul suprasolicită mușchii folosiți la masticație și articulația temporomandibulară, care leagă mandibula de craniu. La trezire pot apărea durere sau rigiditate la nivelul maxilarului, sensibilitate în tâmple și dificultăți la deschiderea gurii.

Problema este relativ frecventă. O meta-analiză publicată în 2024 estimează că bruxismul nocturn afectează aproximativ 21% dintre adulți la nivel mondial, cu o prevalență asemănătoare în Europa. Tensiunea acumulată în mușchii maxilarului poate iradia spre tâmple și frunte. „Toți acești mușchi se încordează atunci când strângem dinții, iar durerea se poate extinde spre partea din față a capului”, a completat dr. Zee.

6. Depresia și anxietatea

Depresia și anxietatea sunt mai frecvente la persoanele cu migrenă sau alte forme de cefalee, iar cele două probleme se pot întreține reciproc. Durerea repetată, teama de apariția unei noi crize și limitarea activităților zilnice pot afecta starea psihică. În același timp, anxietatea și depresia pot perturba somnul și pot crește sensibilitatea la durere, favorizând apariția episoadelor migrenoase matinale.

O meta-analiză recentă, care a inclus 48 de studii și aproape 9.600 de adulți cu cefalee cronică, a identificat simptome de depresie la aproximativ 43% dintre participanți și simptome de anxietate la 46%. Procentele au fost considerabil mai mari decât în rândul persoanelor fără dureri de cap sau al celor cu episoade ocazionale.

Anxietatea îngreunează adormirea și favorizează trezirile repetate, iar depresia poate modifica atât durata, cât și structura somnului. O noapte fragmentată scade pragul la care este percepută durerea și poate declanșa o criză de migrenă la persoanele predispuse. În sens invers, durerile nocturne și teama că acestea vor reapărea pot întreține insomnia.

„Nu știm încă dacă tulburările psihice provoacă direct durerile de cap sau dacă efectul este mediat, cel puțin în parte, de somnul de proastă calitate. Observăm, însă, în mod constant această legătură”, a adăugat prof. Sait Ashina.

7. Prea mult alcool sau sau prea puțină cafea

Consumul excesiv de alcool este o cauză frecventă a durerilor de cap matinale, atât prin deshidratare, cât și prin perturbarea somnului. Și consumul regulat de cantități mari de cofeină poate contribui indirect la durerile matinale: pe timpul nopții, scăderea concentrației de cofeină poate declanșa simptome de sevraj.

În timpul nopții, concentrația de cofeină din organism scade, iar această diminuare poate declanșa simptome de sevraj la trezire. „Dacă bei multă cafea, te poți trezi cu o durere de cap provocată de sevraj, pentru că nivelul cofeinei din organism a scăzut”, a precizat neurologul de la Harvard.

Când e cazul să mergi la medic

Durerile de cap care revin dimineața merită neapărat o evaluare medicală, au atenționat specialiștii. Deși mai rar, ele pot fi semnul unor afecțiuni neurologice serioase, al unei tumori cerebrale sau al unei sângerări la nivelul creierului. Hipertensiunea poate fi asociată cu durerea de cap mai ales în cazul unor creșteri severe și bruște ale tensiunii, în jurul valorilor de 180/120 mmHg sau peste acestea, în special dacă apar și alte simptome.

Semnalele care cer atenție medicală imediată sunt durerea apărută brusc și extrem de intensă, precum și cefaleea însoțită de slăbiciune, amorțeală, confuzie, tulburări de vedere sau de vorbire, a atras atenția prof. Ashina.

Dacă simptomele nu sunt urgente, „medicii de familie reprezintă un bun punct de plecare pentru afecțiuni precum migrena”, a menționat dr. Zhang. În funcție de simptome, medicul de familie poate recomanda ulterior un consult la un specialist în medicina somnului sau la un neurolog.

Înaintea consultației, este utilă notarea frecvenței și intensității episoadelor, a orei la care apar și a simptomelor care le însoțesc. Sforăitul, somnul insuficient, durerea de maxilar, greața, sensibilitatea la lumină, consumul de alcool ori de cafea și anumite alimente pot oferi informații relevante. Medicii recomandă să fie semnalată și orice schimbare față de tiparul obișnuit, cum ar fi o durere apărută recent, episoade devenite brusc mai dese sau o cefalee care începe să se manifeste diferit.