Economia germană în vremea Covid – simptome ale unui pacient intubat

În timp ce valul patru al pandemiei de Covid „face noi valuri”, criza economică stă după colț și aruncă săgeți. Cu o intensitate diferită, aceasta afectează viața multor cetățeni germani. Un milion de lucrători independenți, din restaurante și întreprinderi mijlocii, și-au pierdut locurile de muncă în urma „măsurilor de combatere a pandemiei de coronavirus”, după cum relata prima televiziune germană. Acum se observă și alt fenomen: cel al lanțurilor de aprovizionare rupte și al lipsei unor materii prime de bază. Iar îngrijorarile specialiștilor în economie și finanțe nu se opresc nicidecum aici.

Criza semiconductorilor

De lipsa unor materii prime sunt afectate numeroase industrii: producătorii de dulciuri, de mobilă, de aparate electrice, chiar și producătorii auto. Fabrica Ford de la Köln a trebuit să-și restrângă producția și să trimită 5.000 de angajați în șomaj tehnic, din cauza lipsei de chip-uri semiconductoare, după cum relatează Spiegel.de. Situația s-ar putea normaliza după 16 august și încheierea concediului de vara. Și la fabrica din Saarlouis s-au demarat astfel de proceduri.

Iar toți ceilalți mari producători germani de automobile sunt afectați de lipsa unor componente vitale. Volkswagen, Audi, Daimler și BMW au aplicat restricții de producție, cu trimiterea angajaților în șomaj tehnic, mai ales în centrele de la Rastatt și Bremen.

Această criză de semiconductori ar putea dura ani de zile. Una dintre cauze poate fi faptul că numeroși producători de componente electronice și-au canalizat producția către electronice de divertisment, în timpul scăderii vânzărilor de mașini la începutul crizei pandemice. Iar aceste componente lipsesc acum în producția auto, care a luat avânt din nou. O alta cauză ar fi războiul comercial dintre SUA și China (important producător de astfel de chip-uri), de care suferă, după cum se vede, și Germania.

Prețuri mai mari la raft

Una din consecințele lipsei de materii prime este faptul că disponibilitatea a numeroase bunuri de consum ar putea scădea brusc. Acest lucru este deja evident în comerțul cu amănuntul. În supermarketuri se pot observa nu doar prețuri semnificativ mai mari pentru alimente, ci și conținuturi mai mici, în ambalaje adesea mult mai mari decât ar necesita conținutul.

Carnea, cerealele, gazele naturale și țițeiul, oțelul, metalele și lemnul sunt factorii determinanți ai prețurilor. Iar prețurile acestor materii prime s-au dublat, în unele cazuri, chiar în ultimele 12 luni, după cum relatează platforma de profil deraktionaer.de.

Energie și chirii mai scumpe

Și costurile cu energia electrică au înregistrat creșteri semnificative, de la începutul pandemiei. Siliți de lockdown-urile repetate la biroul de acasă și la educația la domiciliu, germanii au consumat, inevitabil, multă energie electrică în 2020 și 2021, plătind sume record.

Anul trecut, consumatorii au trebuit să cheltuiască în total aproximativ 37,8 miliarde de euro pentru energie electrică. Dacă consumul de energie electrică rămâne aproape constant în 2021, recordul anului 2020 va fi în curând depășit din nou, potrivit portalului t-online. Odată cu creșterea digitizării forțate la toate nivelurile, acest lucru nu e exclus.

Dar și gazul și combustibilul termic au crescut în costuri: comparativ cu decembrie 2020, conform portalului de comparație Verivox, combustibilul termic a crescut cu 12%, iar gazul cu 5%, până la sfârșitul lunii februarie. Cei mai importanți factori de preț sunt expirarea reducerii temporare a TVA, introducerea taxei pe CO2 provenit de la combustibilii fosili și, în general, prețuri cu ridicata mai mari.

Și în cazul chiriilor nete, se poate observa o tendință ascendentă aproape constantă, în ultimele 24 de luni. Aceasta este probabil să se accelereze și mai mult, daca plafonarea chiriilor nu e reglementata prin lege.

Inflație, CAS-uri și vârsta de pensie mai ridicate

Toate acestea determină creșterea ratei inflației în Germania, la cote superioare celor din ultimii zece ani, dupa cum relatează portalul t-online.de, din surse AFP. Măsurată ca variație a indicelui prețurilor de consum (IPC) comparativ cu aceeași lună a anului trecut, inflația a fost de +2,0 % în aprilie 2021, un procent dublu fata de inflația din luna ianuarie. Prin urmare, o tendință clar ascendentă.

În plus, există o creștere constantă a contribuțiilor la asigurările de sănătate datorate îmbătrânirii societății, ca și planuri de nouă ridicare a vârstei de pensionare. În articolul „Consilierii guvernului propun pensia la 68 de ani”, publicația Zeit.de scrie: „Pensia legală nu mai poate fi finanțată, în câțiva ani. Consilierii ministerului Economiei propun o reformă: fără măriri de pensii și să muncești o perioadă mai lungă”.

În ce privește următoarele generații, nici ele nu sunt scutite de „efectele Corona” și ale politicii guvernanților. Acestea vor plati prin impozite și taxe majorate datoriile publice imense făcute în aceasta perioadă. Alții plătesc deja.

Șomaj cosmetizat

La finele lunii aprilie 2021, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă indica numărul actual de șomeri la 2.771.000. Comparativ cu luna aprilie a anului trecut, numărul șomerilor a crescut cu 127.000. Rata șomajului arată o creștere de „doar” 0,2 puncte procentuale față de anul precedent. Însă aprilie 2020 a fost deja marcat masiv de criza Corona. Consecința acestui fapt e, practic, o creștere de aproximativ 500.000 de șomeri, sau 1,1 puncte procentuale în rata șomajului.

Iar acei șomeri care finalizează în prezent programe de calificare la agențiile și centrele de ocupare a forței de muncă nu se încadrează în această statistică. Potrivit portalului Nordbayern.de, datorita „fentei cu statistica”, aproximativ 800.000 de persoane ar trebui, în mod corect, să fie adăugate la cifra oficiala de șomaj.

În plus, aceasta nu include toate persoanele cu vârsta peste 58 de ani care au beneficiat de indemnizația de șomaj II, timp de cel puțin douăsprezece luni și nu li s-a oferit niciun loc de muncă supus asigurării sociale, în acest timp.

Managerul Agenției de ocupare a forței de muncă din Berlin-Brandenburg, Ramona Schröder, a declarat la finele lunii aprilie: „Creșterea semnificativă a șomajului pe termen lung este în mod clar un efect Corona. Aceasta se extinde în mai multe sectoare puternic afectate, cum ar fi hotelurile, restaurantele iar, în unele cazuri, comerțul și serviciile, cum ar fi curățenia, agențiile de turism, organizarea de expoziții și târguri”.

În plus, conform datelor preliminare de la Agenția Federală, prestațiile economice de muncă pe termen scurt (Kurzarbeit) vor fi plătite luna aceasta pentru aproximativ 3,27 milioane de salariați.

Iar cifrele ar putea crește semnificativ. Deoarece chiar și în industriile „relevante din punct de vedere sistemic”, locurile de muncă vor continua să fie tăiate. În cursul pandemiei de Covid, operatorii de clinici private precum Ameos, Sana, sau Helios au renunțat la personal medical sau chiar au închis spitale întregi pentru a crește profiturile, așa cum a subliniat recent în Bundestag, șeful grupului parlamentar al Stângii, Jan Korte.

Potrivit unui sondaj realizat în aprilie de Asociația Profesională Germană pentru Profesii de Asistență Medicală, 32% din aproape 3.600 de respondenți au spus că se gândesc la renunțarea la profesia lor de asistent medical. Aproape o treime dintre cei chestionați lucrează într-o secție de terapie intensivă sau COVID-19.

Insolvențe suspendate

Timp de peste un an, guvernul federal a suspendat cerința legală de raportare pentru insolvența iminentă a companiilor supra-îndatorate. Această obligație de raportare a intrat din nou în vigoare, de la începutul lunii iulie. După ce numărul falimentelor a fost menținut artificial scăzut, pentru o lungă perioadă de timp și astfel ascuns de public, experții în insolvență estimează acum o „vizibilă creștere”.

Iar asta, deși companiilor aflate în faliment „de Corona” li se mai permite să se restructureze printr-o modificare a legii – fără un administrator extern al insolvenței. Cu toate acestea, experții în insolvență, cum ar fi Creditreform și Centrul pentru Cercetări Economice Europene (ZEW), se așteaptă la o creștere semnificativă a insolvenței companiilor în a doua jumătate a anului 2021, având în vedere expirarea regulamentului special.

Sistem financiar la terapie intensivă

Extinderea ofertei de bani a Băncii Centrale Europene (BCE) anul trecut și în primul semestru al acestui an a fost de neegalat. Sistemul financiar global e ținut în viață, de la criza financiară din 2008/2009, prin imprimeriile de bani, ca un pacient în comă artificială.

Prețurile acțiunilor ating valori fără precedent, uneori complet decuplate de economia reală. Iar proprietarii acestor titluri cotate pe burse acumulează averi monstruoase, contribuind la redistribuirea bogăției din întreaga lume, „de jos în sus”.

Achizițiile de acțiuni finanțate prin împrumut au crescut la un nivel record în SUA. În articolul „Party pe credit: în SUA, prețul acțiunilor crește riscul unei corecții majore”, Handelsblatt.de precizează „Acesta a fost întotdeauna cazul, înainte de marile prăbușiri. Și alte evoluții prezintă un motiv de îngrijorare”.