Economia Romaniei in 2011: Revenire timida sustinuta de majoritatea sectoarelor economice

Economia Romaniei va inregistra o revenire timida in 2011, potrivit economistilor chestionati de HotNews.ro, care se asteapta la o imbunatatire semnificativa a activitatii economice in cea de-a doua parte a anului.

Estimarile acestora variaza destul de mult in ceea ce priveste avansul Produsului Intern Brut (PIB), cel mai pesimist fiind Nicolaie Chidesciuc, economistul sef ING Bank Romania, care vede o crestere de 0,2%, de partea cealalta aflandu-se Rozalia Pal, economist sef UniCredit Tiriac Bank, cu un avans de 1,7%. Economistul sef al BCR, Lucian Anghel, estimeaza o crestere economica de 1,2% in 2011.

„Dupa doi ani de scadere, in care economia s-a contractat in termeni reali cu circa 9%, Romania ar putea sa inregistreze o revenire timida in 2011. Iesirea din recesiune va fi anevoioasa si inca presarata cu masuri nepopulare pe care guvernul va trebui sa le implementeze in vederea atingerii tintei ambitioase de deficit bugetar de 4,4% agreate cu FMI si Uniunea Europeana”, a declarat Lucian Anghel la prezentarea raportului „Romania – Sub semnul austeritatii” publicat la finele lunii decembrie.

Majoritatea sectoarelor vor avea o contributie pozitiva in 2011

Bancherii apreciaza ca majoritatea sectoarelor economice vor avea o contributie pozitiva, singurele domenii la care nu a existat un consens fiind constructiile si agricultura.

„Toate sectoarele vor avea o contributie pozitiva, singura exceptie poate fi agricultura, pentru care incertitudinea este foarte mare, din cauza dependentei de conditiile meteorologice. Industria va avea o contributie pozitiva, insa cresterea va fi decelerata (de maximum 3 puncte procentuale). Serviciile vor avea o contributie pozitiva pentru prima data dupa doi ani de corectii. Va conta foarte mult evolutia segmentului de comert, sectorului financiar si de real-estate, pentru care declinul va inceta, insa cresterea va fi modesta, de circa un procent. De asemenea, estimam o evolutie pozitiva si pentru sectorul constructiilor”, este de parere Rozalia Pal.

Nicolaie Chidesciuc crede insa ca nu pot fi diferente foarte mari fata de 2010 in ceea ce priveste sectoarele economiei. „Industria va avea cea mai mare dinamica si probabil ca vom vedea o revenire in toate sectoarele: servicii, agricultura, mai putin in constructii. In acest sector cred ca nu va fi o revenire suficient de puternica”, a precizat el.

Potrivit lui Lucian Anghel, performanta industriei in 2011 va ramane strans corelata cu trendul zonei euro, aceasta cu atat mai mult cu cat cea mai mare parte a exporturilor se indreapta spre aceasta zona, estimand un avans de 3-4%. „Avand in vedere ca eforturile de consolidare fiscala vor continua in 2011, iar consumul gospodariilor va fi influentat negativ, comertul cu amanuntul ar putea sa inregistreze, in cel mai bun caz, o crestere marginala in 2011”, a mai spus economistul BCR.

In ceea ce priveste constructiile, Anghel nu exclude o posibila oprire a caderii acestui sector, sau chiar o crestere foarte mica, in special ca urmare a unui efect de baza destul de puternic, desi ramane sceptic cu privire la revenirea segmentului rezidential in 2011. El mai precizeaza ca segmentul comercial are un potential de revenire mai mare, daca sentimentul investitorilor va incepe sa se imbunatateasca.

Economistul sef al BCR crede ca investitiile pastreaza un potential mai mare de revenire in 2011, desi majorarea TVA a „iritat” investitorii care mai mult ca sigur si-au amanat o parte din proiectele de investitie in Romania. „Romania ramane insa atractiva pentru investitorii straini care sunt in cautare de forta de munca ieftina si de noi oportunitati de reducere a costurilor operationale”, arata Lucian Anghel.

El aminteste si de Programul national de dezvoltare a infrastructurii 2011-2020 prin care se stabilesc prioritatile de investitii si sumele care vor fi alocate pentru fiecare obiectiv in parte, care a fost aprobat de Guvern, si crede ce daca va fi urmat cu strictete va genera beneficii importante pe termen mediu si lung pentru economia romaneasca.

Riscuri: mentinerea peste masura a programului de austeritate, majorarea fiscalitatii

Pe de alta parte, Rozalia Pal crede ca exista in continuare o serie de riscuri, cum ar fi noi socuri externe. „Pe plan intern, mentinerea masurilor de austeritate de o maniera necontrolata sau introducerea unora noi ar avea un impact negativ asupra evolutiei economiei, deoarece ar favoriza cresterea, in continuare, a creditelor neperformante si noi cazuri de faliment. Acest scenariu ar afecta imaginea tarii in plan extern. In acelasi timp, ajustarea fiscala ramane importanta, in primul rand prin controlul deficitului, care asigura inclusiv conditii mai avantajoase de finantare”, a declarat ea.

Totodata, cei de la BCR cred ca o majorare a fiscalitatii ar putea trimite Romania in al treilea an de scadere economica. „Nu trebuie sa facem greseli majore, mai ales pe partea de fiscalitate. O majorare a fiscalitatii practic ar putea trimite Romania in al treilea an de scadere economica. Economia inca nu este complet refacuta si acest lucru nu ar fi de dorit”, a spus Lucian Anghel.

Un nou acord cu FMI reprezinta garantia continuarii reformelor

Toti cei trei economisti sustin incheierea unui nou acord cu FMI si Uniunea Europeana, de tip preventiv, precizand ca acesta ar garanta continuarea reformelor si ar consolida increderea investitorilor.

Astfel, Nicolaie Chidesciuc crede ca avem nevoie de cineva care sa garanteze ca reformele vor continua, pentru ca altfel „nu ne va fi bine noua, ca tara”, in vreme ce Lucian Anghel considera ca acesta ar reprezenta o protectie la risc capabila sa consolideze increderea investitorilor in capacitatea tarii de a-si respecta promisiunile in special intr-un an preelectoral.

„Credem ca acordul cu FMI ar putea continua, insa fara componenta de imprumut, care nu mai este necesara in conditiile in care creditul de la FMI merge, in mod uzual, catre rezervele valutare, aflate in prezent la un varf istoric. Partea de finantare a bugetului poate fi acoperita din alte surse. (…) Prin urmare, nu este nevoie de un nou imprumut de la FMI, insa pastrarea unui acord pentru continuarea reformelor structurale ar fi binevenita, deoarece prezinta siguranta pentru perceptia investitorilor straini”, este de parere si Rozalia Pal.