Economia se află aproape la jumătate de an. Cum stăm și ce ne așteaptă

Într-o lume plină de turbulențe și incertitudine, firmele românești au învățat treptat să se adapteze la fluxul și refluxul mareelor imprevizibile, trasând noi căi sau regândindu-le pe cele existente, se arată într-un raport al BRD, destinat investitorilor.

Piața muncii: în adâncurile ei se află un labirint ascuns de slăbiciuni structurale (de exemplu,rata mare de inactivitate, disparități regionale puternice, constrângeri demografice în creștere)

În domeniul statisticilor, piața forței de muncă a continuat să fie solidă, cu un șomaj scăzut și o creștere atât a ocupării forței de muncă, cât și a salariilor nominale medii. Cu toate acestea, în adâncurile ei se află un labirint ascuns de slăbiciuni structurale (de exemplu, rata mare de inactivitate, disparități regionale puternice, constrângeri demografice în creștere), ceea ce duce la o provocare din ce în ce mai presantă – lipsa forței de muncă calificate.

Pentru a reduce decalajul și a întări fundația pieței muncii, este timpul să îmbunătățim calitatea și relevanța sistemului educațional și să acceleram implementarea educației duale, să consolidăm legăturile dintre mediul academic și întreprinderi, să încurajăm recalificarea și perfecționarea forței de muncă și să îmbrățișăm diversitate.

O recurgere din ce în ce mai mare la lucrătorii străini poate servi la reducerea presiunii pe termen scurt, dar nu ca o soluție pe termen lung. Ne așteptăm ca piața muncii să se răcească oarecum în 2023, pe fondul încetinirii activității economice, a slăbirii poziției financiare a companiilor și a incertitudinii persistente, care se traduc într-o abordare mai prudentă a recrutării. Pe de altă parte, nu ne așteptăm să asistăm la o creștere materială a ratei șomajului (BRD f-cast: 5,6% în 2023 și 5,8% în 2024), deoarece companiile trebuie încă să muncească din greu pentru a atrage și reține talente.

În ansamblu, mai arată raportul, economia românească a devenit din ce în ce mai rezistentă, depășind în mod constant alte state membre UE în ultimele trimestre și continuându-și convergența nominală, se arată în ”Romania Economic Outlook”, PIB-ul pe cap de locuitor urcând la 77% din media UE27 (același nivel ca Portugalia sau Ungaria).

„Totuși, progresul general a fost o simfonie a eterogenității, fiecare sector economic mișcându-se în ritmul său”, notează autorii raportului. Banca și-a revizuit în creștere estimărilede creștere a PIB-ului la 2,6% în 2023 și 3,4% în 2024 (față de 2,1% și 3,0% anterior). Implementarea rapidă și în timp util a proiectelor finanțate de UE va fi esențială pentru menținerea economiei pe linia de plutire.

Inflația: Inflația va scădea în intensitate, scăzând destul de consistent în a doua jumătate a anului

Inflația internă va scădea în intensitate, scăzând destul de consistent în a doua jumătate a anului și revenind la niveluri de o cifră (BRD estimează 8,2% la sfârșitul lui 2023 și 4,8% la sfârșitul lui 2024).

Trimestrele următoare vor avea o dinamică oarecum diferențiată a inflației de bază și a prețurilor componentelor exogene ale coșului de consum. În timp ce acestea din urmă vor suferi o decelerare rapidă pe fondul unor efecte de bază considerabile în cazul subcomponentelor energetice, se preconizează că inflația de bază va scădea mult mai lent.

Politica fiscală și datoria publică:Pe hârtie, politica fiscală pe termen mediu stabilește obiective ambițioase

Politica fiscală ar trebui să fie atât agilă, cât și flexibilă pentru a face față provocărilor viitoare. Prin urmare, prioritatea ar trebui să fie consolidarea fiscală, care ar contribui la atingerea mai multor scopuri/obiective: Responsabilitate (respectarea regulilor fiscale ale UE), Reziliență și Stabilitate (asigurarea sustenabilității datoriei publice, reducerea vulnerabilității externe), Încrederea (menținerea ratingului de credit) și potențialul de creștere (deblocarea spațiului pentru investițiile necesare creșterii capacității productive).

Pe hârtie, politica fiscală pe termen mediu stabilește obiective ambițioase – aduce atât deficitul bugetar general, cât și cel structural sub 3% din PIB până în 2024. Cu toate acestea, este mai complicat, având în vedere decalajul tot mai mare dintre nevoi (pensii, sănătate, energie, securitate, tranziție verde) și resurse (activitatea economică încetinește, iar „bagheta magică” a inflației exercită mai puțină putere).

Recunoscând istoricul slab al României în implementarea reformelor structurale și potențialul de cheltuieli suplimentare în perioada premergătoare superciclului electoral din 2024, există o probabilitate semnificativă de derapaje.

Execuția bugetară din T1’23 întărește ipoteza de mai sus, deoarece vedem presiuni mai mari decât se anticipase inițial la cheltuielile bugetare, în timp ce colectarea impozitelor a rămas în urmă

Piața monetară și politica monetară: Contextul macroeconomic se înclină spre menținerea ratelor dobânzilor ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp

Este prematur să discutăm despre reducerile ratelor dobânzilor, cel puțin nu până când inflația de bază se află pe o traiectorie clar descendentă către ținta de inflație a băncii centrale, consolidarea bugetară progresează iari tensiunea pe piața muncii se va reduce

Conform unui scenariu de referință, ne așteptăm ca BNR să mențină rata de politică neschimbată la 7,0% în restul anului, ratele interbancare oscilând în jurul nivelurilor actuale. Cu condiția îndeplinirii celor 3 condiții menționate mai sus, BNR poate începe să scadă treptat costurile îndatorării anul viitor (probabil în S2’24), până la 50-75 pb.

Piața valutară: Ne așteptăm ca RON să continue să stăpânească arta echilibrului

Traiectoria cursului de schimb EUR/RON va fi definită în principal de: i) diferența de rată a dobânzii față de zona euro (deși în restrângere), ii) deficitele gemene care se ajustează în jos, dar încă considerabile, iii) intrările de ISD și absorbția a fondurilor UE, iv) disponibilitatea BNR de a preveni fluctuațiile excesive ale cursului de schimb, susținute de un nivel solid al rezervelor valutare.

În consecință, proiectăm EURRON să înregistreze un nivel mediu de 4,95 în 2023 (4,96 la sfârșitul perioadei) și 4,98 în 2024 (4,99 la sfârșitul perioadei).