Sari direct la conținut

Efectele propagandei moscovite: rusii par "montati" pentru razboi, indiferent de rezultatul negocierilor internationale legate de Ucraina

HotNews.ro
Maxim istoric: 4 din 5 rusi au o parere negativa despre SUA, Foto: Levada.ru
Maxim istoric: 4 din 5 rusi au o parere negativa despre SUA, Foto: Levada.ru

​Sondajele de opinie publicate in ultimele saptamani de diverse institute de cercetare din Rusia sugereaza ca propaganda Moscovei, pe marginea razboiului din Ucraina si a escaladarii tensiunilor cu Vestul, si-a atins scopul. Cetatenii acestei tari par sa fie, deja, „montati” informativ pentru un razboi de proportii, indiferent de rezultatul negocierilor internationale, ce urmeaza sa continue cu momentul-cheie al summitului franco-germano-ruso-ucrainean programat sa aiba loc miercuri, la Minsk.

Inainte ca europenii, in special Berlinul si Parisul, sa-si intensifice eforturile de mediere a unui compromis in Ucraina, din Rusia s-au facut auzite, in ultimele zile, sondaje ce arata atitudinea oamenilor de rand fata de SUA, Vest si conflictul din fosta republica sovietica.

  • Ultimul astfel de sondaj – despre care HotNews.ro a scris aici – arata ca atitudinea antioccidentala in randul rusilor a atins un maxim al ultimilor 25 de ani. Patru din cinci rusi, de doua ori mai multi decat in urma cu un an, spun ca au o opinie proasta sau foarte proasta despre SUA; aproape trei din patru rusi au o opinie negativa fata de tarile europene, iar doi din trei au o opinie negativa fata de Ucraina, arata sondajul realizat de centrul de cercetare Levada.
  •  In urma cu o saptamana, un alt sondaj, realizat de centrul de cercetare a opiniei publice VTSIOM si citat de varful de lance al propagandei internationale a Rusiei, televiziunea RT, se refera la perceptia rusilor in privinta evenimentelor din Ucraina. Potrivit acestuia, conflictul din estul  Ucrainei este vazut de jumatate dintre respondenti drept un „razboi civil”, de 17% – drept „actiuni de terorism si genocid” (fara a se specifica cine este autorul acestora), de 17% – actiuni de „banditism si anarhie”, de 3% – drept o „lupta pentru putere” intre diverse factiuni politice, iar de 3% – drept o „interferenta a natiunilor occidentale”. Notabil este faptul ca printre raspunsurile enumerate de RT nu apare optiunea unei interferente a Rusiei.
  • Acelasi sondaj VTSIOM arata ca 63% dintre respondenti se asteapta la amplificarea tensiunilor (fata de numai 38% in octombrie 2014) si numai 25% considera ca situatia este stabila (50% in octombrie 2014). 26% dintre respondenti cred ca un razboi de amploare intre Rusia si Ucraina este foarte posibil (33% – foarte improbabil, 21% – imposibil, 10% cred ca un astfel de razboi se petrece deja).

Rezultatele sondajului Levada sunt puse si in perspectiva istorica (vezi graficele preluate de Vox.com): din 1990 pana acum au existat patru momente critice in care atitudinea rusilor fata de SUA a scazut abrupt – la sfarsitul anilor ’90 pe fondul razboiului din Kosovo; in 2003 pe fondul invaziei din Afghanistan; in 2008, pe fondul criticilor SUA la adresa razboiului din Georgia; si recordul negativ absolut de acum, record atins la capatul unei scaderi continue ce a inceput in urma cu un an.

Tot de un an s-au accentuat si eforturile Rusiei de a tine sub control, pe plan intern, opiniile critice la adresa Kremlinului si de a alimenta sentimentele nationaliste si antioccidentale:

Intre timp, modul de actiune al propagandei moscovite s-ar fi cizelat, dupa cum reiese dintr-o ampla analiza a publicatiei Moscow Times. Potrivit sursei citate, represiunea informatiilor si opiniilor critice in Rusia se manifesta, acum, „inconsistent si selectiv”. Televiziunea Dojd a ramas fara sediu si in incapacitatea de a se face auzita, fratele liderului de opozitie Alexei Navalnii a fost inchis, o televiziune independenta din Tomsk a incetat abrupt emisia. In acelasi timp, alte media relativ independente continua sa se faca auzite, fara sa fie limpede cum reusesc acest lucru.

  • Cum explica Moscow Times acest fenomen? Printr-o aparenta tendinta a autoritatilor ruse de a se inspira din modelul chinez al „controlului efectiv al media”, impartasit de Beijing multor altor regimuri autoritare din lume. Prin reglementari vagi, care pot fi aplicate oricand si oricui, e suficient sa actionezi in cazul unui numar relevant de critici – ceilalti se vor autocenzura, de regula, pentru a nu risca inchisoarea sau inchiderea institutiei de presa.

Recent, televiziunea canadiana CBC a trecut, la randul sau, in revista cateva exemple de actiuni propagandistice care alimenteaza sentimentele antioccidentale si nationaliste ale rusilor:

  • In locul unui vechi parc expozitional foarte popular in epoca sovietica, la Moscova a fost inaugurat un patinoar in care amatorii de sport trec pe sub mesajele „prieteniei intre popoare” si pe langa statuile tuturor republicilor foste sovietice – inclusiv Ucraina.
  • Sefa unui partid de opozitie, irina Prohorova, este citata spunand ca, de cate ori participa la o emisiune televizata, este acuzata imediat de lipsa de patriotism si de atitudine civica, o atitudine ce aminteste de propaganda epocii totalitare.
  • Daria Aslamova, jurnalista la Komsomolskaia Pravda, este citata cu putere de exemplu pentru atitudinea multor oameni de presa din Rusia: „Ei [Vestul] vor sa ne zdrobeasca, sa puna mana pe resursele noastre si sa ne rupa tara in bucatele – sa ne ia gazele, petrolul, apa (…) Sunt alergica la acest cuvant [democratie], deoarece e numai bun sa acopere toate rahaturile pe care ei le fac in lume, in Libia, Irak, Siria, Iran”.
  • In media, s-a ajuns pana acolo incat un post de televiziune a sugerat ca America i-ar impinge pe copii spre homosexualitate, aratand o reclama in care un baiat intra in camera lui si vede, plin de bucurie, decoratiuni de perete ce infatiseaza barbati goi (min.43 si 55 de secunde in aceasta inregistrare). De fapt, reclama originala il arata pe baiat cum intra in camera si vede peretele tapetat cu un Monster Truck gigant.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro