Este nevoie de probiotic la orice antibiotic? Ce spun medicii despre refacerea microbiomului

Antibioticele pot fi cel mai bun aliat atunci când organismul se confruntă cu o infecție bacteriană, dar efectele adverse asupra florei intestinale îi sperie pe mulți pacienți. Deși recomandarea comună este ca antibioticul să fie însoțit întotdeauna de un probiotic, vocile specialiștilor cu privire la eficacitatea acestor suplimente sunt împărțite. Un gastroenterolog american și un medic infecționist român vorbesc despre cât de util este, de fapt, să luăm probiotice și vin cu soluții prin care putem restabili echilibrul microbiotei în urma unui tratament cu antibiotic.

Odată ajunse la nivel intestinal, este cunoscut faptul că antibioticele riscă să dezechilibreze microbiomul, adică multitudinea de mircroorganisme – bacterii, virusuri, protozoare și fungi – care îl populează. În consecință, unele persoane ajung să resimtă diverse efecte adverse în funcție de puterea antibioticului folosit.

Antibioticele afectează sănătatea digestivă în moduri surprinzătoare

„În lupta lor cu bacteria care a provocat infecția, antibioticele pot distruge și microorganismele bune din microbiom, adică acele bacterii bune care au un rol esențial în a susține sistemul imunitar”, confirmă Trisha Pasricha, medic gastroenterolog și colaborator al publicației The Washington Post. 

Cu alte cuvinte, de îndată ce ajung în intestine, antibioticele pot afecta bacteriile benefice care contribuie la buna funcționare a sistemului imunitar, fiind incapabile să facă o diferență clară între microorganismele bune și cele rele din microbiom. Pacientul se poate confrunta, astfel, cu efecte adverse precum stări de greață, scaune moi și alte tulburări gastrointestinale.

„Pe lângă faptul că luptă împotriva infecțiilor, unele antibiotice au și efecte asupra motilității intestinale. De exemplu, azitromicina se leagă de anumiți receptori care pot fi regăsiți în tractul digestiv și care controlează mișcările intestinului. Atunci când sunt activați de medicament, ei provoacă contracții mai puternice ale intestinului, ceea ce duce la crampe abdominale”, susține dr. Trisha Pasricha.

Totuși, unele dintre manifestările digestive cu care pacienții rămân după o infecție gastrointestinală tratată cu antibiotic pot fi, de fapt, efecte pe termen lung ale infecției propriu-zise, și nu ale antibioticului. Potrivit specialistei americane, „până la una din patru persoane care trec printr-o infecție bacteriană a stomacului sau intestinului poate dezvolta ulterior simptome digestive de lungă durată, cum ar fi sindromul de intestin iritabil”.

Dezechilibrul florei poate dura săptămâni sau ani

Vestea bună este că, deși există temeri în acest sens, dezechilibrul produs de antibiotice la nivelul microbiomului nu este unul permanent, ci este ceva temporar. Doar că rapiditatea cu care un pacient se recuperează după o cură de antibiotice ține, mai ales, de materialul său genetic. O patologie cronică, spre exemplu, poate îngreuna acest proces, arată medicul gastroenterolog Trisha Pasricha.

„Reacționăm diferit la antibiotice, pentru că fiecare persoană are un microbiom diferit. Pacienții imunocompromiși, spre exemplu, sau cei care iau tratamente cum ar fi inhibitorii de pompă de protoni pot avea perturbări mai mari ale microbiomului ca urmare a antibioticelor. Astfel, ei sunt mai expuși riscului de infecție cu bacteria numită Clostridium difficile”, explică specialista.

Dacă până recent nu se știa cât durează recuperarea în urma unui tratament cu antibiotice, un studiu publicat recent în revista Nature Medicine vine cu explicații în acest sens. După ce au analizat informații colectate de la 15.000 de pacienți, oamenii de știință au descoperit că efectele negative asupra microbiomului au durat ani în cazul pacienților care au primit antibiotice puternice. 

Pe de altă parte, cei care au primit tratament cu antibiotice comune, cum ar fi amoxicilina sau azitromicina, folosite pe scară largă, au experimentat efecte adverse ușoare sau nu au avut deloc și au reușit să restabilească mai rapid echilibrul microbiotei.

Cât de utile sunt probioticele?

Vehiculate ca fiind de ajutor în acest proces, probioticele sunt aproape nelipsite din recomandările medicilor și farmaciștilor atunci când pacientul este nevoit să ia antibiotic pentru a trata o infecție. Cât ajută, cu adevărat, aceste suplimente? Opiniile oamenilor de știință cu privire la eficiența acestor produse sunt împărțite.

Spre exemplu, o meta-analiză din 2023 evidențiază că suplimentele cu probiotice, luate în timpul tratamentului cu antibiotic, nu sunt de mare folos. Un alt studiu publicat în 2018, de mici dimensiuni, indică faptul că pacienții care au luat probiotic după tratamentul cu antibiotice au revenit la microbiomul de dinaintea curei cu mai multă dificultate decât pacienții care nu l-au luat.

Pe de altă parte, o cercetare publicată în Jurnalul Asociației Medicale Americane, arată că pacienții care au luat probiotic în timpul tratamentului cu antibiotic au prezentat o incidență cu până la 42% mai mică a diareei, un efect advers comun al administrării antibioticelor. 

„Există totuși dovezi că probioticele i-ar putea ajuta pe cei cu sistem imunitar compromis. Dacă nu vă încadrați în această categorie, sfatul meu ar fi să discutați cu medicul curant și să nu vă cheltuiți banii degeaba pentru a le cumpăra, dacă nu este cu adevărat necesar”, punctează medicul gastroenterolog Trisha Pasricha într-un articol amplu publicat în The Washington Post. 

Infecționist român: dovezile medicale care susțin administrarea de probiotice sunt firave

La rândul său, profesorul universitar doctor Gabriel Popescu, medic infecționist la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș“ din Capitală, susține că recomandarea pe scară largă – orice antibiotic ar trebui însoțit de probiotic – nu are nicio justificare. 

„În ceea ce privește utilizarea probioticelor, ea este într-adevăr recomandată în unele situații, dar dovezile medicale care susțin aceste recomandări sunt foarte firave și se referă la categorii foarte bine delimitate de pacienți, așa încât această recomandare pe scară largă – orice antibiotic cu un probiotic – nu are nicio justificare, după părerea mea. De multe ori, nu facem decât să oferim alte bacterii pe care antibioticul să le distrugă, cele care sunt conținute în probiotice, spre exemplu”, declară prof. dr. Gabriel Popescu. 

„Sunt ghiduri internaționale care vorbesc despre eventualul beneficiu la persoanele pentru care riscurile de perturbare a microbiotei sunt mult mai mari, dar și acolo recomandările sunt sub semnul întrebării. Nu sunt foarte puternic bazate pe dovezi”, continuă infecționistul român. 

Iaurtul, chefirul și fibrele pot susține refacerea microbiomului

Există și modalități naturale de a susține sănătatea microbiomului în timpul unui tratament cu antibiotice. De pildă, pacienții pot crește consumul de lactate fermentate – iaurt, chefir, sana, lapte bătut – atunci când iau astfel de medicamente. Dacă un pacient consumă astfel de lactate sau murături în saramură ori kimchi (varză murată coreeană), poate fi mai protejat de efectele adverse care pot apărea în timpul sau ca urmare a tratamentului.

De asemenea, specialiștii recomandă ca în acest interval, dieta să conțină fibre. Aici, suplimentele cu psyllium ar putea fi de mare folos, consideră dr. Trisha Pasricha. De ajutor sunt și sursele de fibre din legume, leguminoase (fasole, linte, năut) și fructe. Potrivit unui studiu din 2018, acestea ajută la diversificarea populației de microorganisme din intestin.

De ce nu trebuie întrerupt tratamentul cu antibiotice

Chiar dacă antibioticele pot produce dezechilibre la nivelul microbiomului, ele sunt recomandate de medici atunci când starea de sănătate le impune, iar infecția este bacteriană, și nu virală. „Dacă iei antibiotice și nu sunt necesare, nu există niciun beneficiu pentru pacient. În schimb, există riscul apariției efectelor adverse, inclusiv selectare de bacterii rezistente sau patologie post-antibiotică. Antibioticele nu ne ajută în viroze respiratorii pentru că ele sunt active împotriva bacteriilor”, subliniază prof. dr. Gabriel Popescu.

În mod ideal, antibioticul este prescris doar în urma efectuării antibiogramei, pentru a putea lupta cât mai eficient cu infecția. Tot pentru ca eficiența să fie maximă, întreruperea tratamentului nu este indicată, atrag atenția specialiștii. Bacteriile, organisme foarte puternice, sunt doar slăbite dacă medicația nu a fost luată conform prescripției. Prin urmare, ele riscă să rămână în organism, iar pacientul poate dezvolta, ulterior, rezistență la antibioticul respectiv. 

Totodată, folosite în exces, antibioticele își pierd din eficiență. „Selectează multe bacterii rezistente față de ele, acestea se răspândesc, circulă de la o persoană la alta și ne trezim cu niveluri mai ridicate de rezistență a bacteriilor la antibiotice fix în acele zone sau regiuni unde se folosește mai frecvent antibiotic dintr-o categorie sau alta. Pentru a reduce această problemă în România, este nevoie de educație medicală de la nivel de student până la nivel de medic specialist pentru a prioritiza importanța utilizării antibioticelor doar atunci când sunt necesare”, conchide medicul infecționist.