Este posibil ca oamenii de știință să fi descifrat misterul ADN-ului lui Da Vinci

Leonardo da Vinci – marele artist renascentist, inventator și anatomist – are 14 rude masculine în viață, arată o nouă analiză a arborelui său genealogic. Noul arbore genealogic ar putea ajuta într-o zi cercetătorii să stabilească dacă oasele îngropate într-o capelă franceză aparțin geniului italian, potrivit Live Science.

Istoricii Alessandro Vezzosi și Agnese Sabato au petrecut mai mult de un deceniu urmărind genealogia faimosului pictor. Harta lor se întinde pe 690 de ani, 21 de generații și cinci ramuri familiale și va fi vitală pentru a ajuta antropologii să secvențeze ADN-ul lui da Vinci prin secvențierea ADN-ului descendenților săi, spun cercetătorii.

Dincolo de stabilirea identității posibilelor sale rămășițe, secvențierea ADN-ului artistului ar putea, de asemenea, să ofere oamenilor de știință o mai bună înțelegere a „talentelor sale extraordinare – în special, acuitatea sa vizuală, prin asociații genetice”, susțin reprezentanții proiectului ADN Leonardo Da Vinci, o inițiativă care își propune să utilizeze informațiile genetice pentru a crea imagini 3D ale lui da Vinci printr-un proces numit fenotipare ADN.

Într-un nou studiu, Vezzosi și Sabato au folosit documente istorice din arhive alături de relatări directe ale descendenților supraviețuitori pentru a urmări cele cinci ramuri ale arborelui genealogic da Vinci. Potrivit istoricilor, Leonardo a făcut parte din a șasea generație de da Vincis.

Arborele genealogic al lui Da Vinci, dificil de urmărit

Cercetarea istoriei familiei lui da Vinci este dificilă, deoarece doar unul dintre părinții săi poate fi urmărit în mod corespunzător. Născut în afara căsătoriei în orașul toscan Anchiano, Leonardo da Vinci era fiul avocatului florentin Ser Piero da Vinci și al unei țărănci pe nume Caterina.

Cercetările efectuate de Martin Kemp, istoric de artă la Universitatea Oxford, sugerează că mama sa Caterina era orfană de 15 ani în momentul nașterii lui da Vinci, a raportat anterior Live Science.

La vârsta de 5 ani, tânărul da Vinci a fost dus la moșia familiei sale din orașul Vinci (de unde familia și-a luat numele de familie) pentru a locui cu bunicii săi.

Când da Vinci a murit la 2 mai 1519, la vârsta de 67 de ani, nu avea copii cunoscuți și rămășițele sale au fost pierdute, ceea ce înseamnă că nu exista ADN de încredere de analizat. Drept urmare, părți din trecutul strămoșilor săi au fost învăluite în mister.

Unde sunt osemintele lui Da Vinci, miza descoperirii ADN-ului

Înmormântarea inițială a lui Leonardo a fost înregistrată la capela Saint-Florentin de la Chateau d’Amboise, o casă conac din Valea Loarei, în Franța. Capela a fost lăsată în ruină după Revoluția franceză și ulterior demolată. Relatările contemporane susțin că un schelet complet a fost exhumat de acolo și mutat în capela Saint-Hubert din apropiere, dar indiferent dacă sunt sau nu oasele lui Leonardo rămâne un mister.

Noul arbore genealogic, care începe în 1331 cu patriarhul familiei Michele, a dezvăluit 14 rude în viață cu o mare varietate de ocupații, inclusiv un patiser, un fierar, un tapițer, un vânzător de porțelanuri și un artist.

Cercetătorii vor stabili dacă rămășițele umane din capela din Valea Loarei aparțin lui Da Vinci comparând cromozomul Y din aceste oase cu cromozomul Y aparținând rudelor masculine ale lui Da Vinci. Cromozomul Y este transmis de la tată la fiu și rămâne practic neschimbat până la 25 de generații, potrivit cercetătorilor.

În plus, găsirea unor fragmente din codul genetic al lui Da Vinci ar putea ajuta istoricii de artă să verifice autenticitatea operelor de artă, a notelor și a intrărilor în jurnal, presupuse a fi create de omul renascentist italian, comparând ADN-ul descoperit cu urmele de ADN găsite pe piese.

Cercetătorii și-au publicat concluziile pe 4 iulie în revista Human Evolution. (Live Science)