Este taxă sau nu? Șeful CCIR ne spune să o numim contribuție, deși ar fi obligatorie. Mihai Daraban: Este o formă de solidaritate, până la urmă

Vă rog frumos să nu o numiți taxă, este o contribuție a firmelor pentru promovare. Ne autopromovăm, până la urmă, spunea Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), referindu-se la proiectul prin care toate firmele și PFA din România să le plătească 10-100 euro obligatoriu. Despre acest proiect, Hotnews.ro a scris și marți.

De precizat că dacă tu, ca firmă, nu plătești “contribuția” către CCIR, atunci nu poți depune bilanțul la ANAF. Nu depui bilanț, atunci amendă de până la 4.500 lei, după cum spunea și consultantul fiscal Cornel Grama, care o denumește: taxă de catastif.

Până la urmă, e o taxă fără de care nu îți mai poți îndeplini obligațiile declarative, chiar dacă nu se dorește să o numim așa.

CCIR a organizat o conferință pe temă din care nu am prea înțeles pe ce se vor cheltui banii pe care îi vor încasa: circa 18 milioane euro pe an, din calculele lor. Bani pe care “îi vor împărți frățește”, în mod egal, toate camerele de comerț din țară.

Un obiectiv ar fi, conform declarațiilor lui Mihai Daraban, să se știe din ce activitate fac bani anumite firme, pentru că au o lista mare de coduri CAEN.

“Pentru partenerii noștri avem nevoie de un catalog care să exprime realitatea din teren. Este o situație pe care o poate realiza Camera de Comerț având în vedere și prezența aceasta în fiecare județele țării. Noi avem de gând pentru această contribuție a firmelor, vă rog frumos să nu o numiți taxă, este o contribuție a firmelor pentru promovare. Ne autopromovăm până la urmă”, a spus el.

• Am lăsat ani de zile pe spatele statului această promovare și, din păcate, trebuie s-o spun, lipsește cu desăvârșire.

• Când spui taxă fără să spui cuantumul, sună așa… ca un ciocan în cap. Totuși vorbim de 20 de euro (la microîntreprinderi n.r.) dar este o formă de solidaritate, până la urmă pentru a mișca acest aparat al promovării. Suntem la pâmânt cu promovarea economică.

“Se impune să ieșim în afara granițelor UE, sunt atâtea țări G20 în afara UE, pe care din păcate le ignorăm. În Europa este business as usual. Ne-am gândit la acest aspect și, foarte mult, pe aducerea de investiții în fiecare județ. Fiecare cameră de comerț să fie axată pe aducerea de investiții în special în zona productivă”, a mai afirmat el.

Acest proces, spune Daraban, nu poate fi făcut gratis.

Camerele de Comerț nu ar avea destui bani

„Ați văzut nenumărate acțiuni la care Camerele de Comerț au primit delegații străine. Nimeni nu și-a pus problema: Domnule, dar din ce s-au putut face? Cum au reușit să-i primească? Oare nu sunt costuri la mijloc?”, afirma Daraban.

• Ei și acum primesc delegații străine. Pentru că această instituție, Camera de Comerț este foarte respectată în Occident, când vin ei aici ne caută. Acolo nu știu dacă colegii mei sunt pregătiți să dea o cafea.

“Sunt foarte mulți agenți economici care își doresc camere de comerț puternice. Sigur, s-ar putea ca o microîntreprindere cu un salariat să nu înțeleagă, în primă fază. Și în Austria florăreasa din colț își pune problema: Domnule, de ce să plătesc cotizație obligatorie la Camera de Comerț a Austriei? Nu mai pot eu că cei 128 de atașați comerciali sunt angajații Camerei. Sunt câștiguri directe și indirecte în această promovare”, a precizat președintele CCIR.

Am rămas, spune el, cel mai subfinanțat sistem cameral din Europa.

„Avantajele/beneficiile” taxei în concepția CCIR

Fiind întrebat despre avantajele/beneficiile taxei, primul lucru menționat el a fost: vizibilitate.

„Suma este modică. Dacă vorbim de microîntreprinderi, vorbim de 20 euro/an. Puțin de la mulți pentru sistemul cameral înseamnă suficient pentru promovare”, a mai spus Daraban.

Transparență, a fost a doilea lucru spus: „căutare de parteneri, să știți că toți de afară ne cer parteneri pe diferite domenii de activitate și trebuie să le livrăm. Livrăm și noi în măsura a ce știm. Din păcate, poate îi omitem, fără să vrem, pe foarte mulți care merită să fie promovați. Neavând acest mecanism, din păcate le facem rău involuntar altora”.

• Taxarea aceasta, această contribuție va fi plătită de către cei care depun la ANAF. Mi-ar plăcea să pun pe cifra de la Registrul Comerțului.

• Catalogul firmelor (pentru care s-ar putea plăti taxa obligatorie n.r.) putem să-l facem și tipărit, în funcție de cerere.

„Banii se vor distribui egal la toate camelere de comerț. Ar veni până în 450.000 euro/cameră de comerț. Va fi o sumă suficientă pentru o promovare locală”, potrivit lui Daraban.

Conform proiectului, taxa ar fi de:

• 100 euro/an companiile mari ;

• 75 euro/an cele mijlocii ;

• 50 euro/an cele mici

• 20 euro/an – microîntreprinderile

• 10 euro/ an persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale și cele familiale

Proiectul este susținut de UDMR, PSD și PNL aflându-se la Senat, în calitate de primă cameră sesizată.