Estonia a ajuns atat de departe cu digitalizarea serviciilor incat poti ajunge doar de trei ori in viata sa semnezi hartii la diversele autoritati

​In Estonia serviciile de e-guvernare au ajuns atat de departe incat este nevoie de prezenta fizica la autoritati doar la casatorie, divort si la vanzarea unei proprietati, a povestit cel care a condus tara intre 2006 si 2016, Toomas Ilves, prezent la Bucuresti la evenimentul Microsoft Summit. El spune ca pasul urmator este ca serviciile acestea sa ajunga si in tarile vecine, iar primul pas este planuit cu Finlanda la capitolul retete medicale. Ilves a mai spus ca una dintre tarile care a adoptat sistemul estonian de e-guvernare este Republica Moldova.

In Estonia serviciile de internet banking sunt disponibile de acum 21 de ani, iar votul electronic, de 12 ani. Dureaza cateva minute sa-ti completezi declaratiile de impozit, iar o firma poate fi infiintata online in sub o jumatate de ora. Nu e de mirare ca tara in care copii invata programare inca de la sapte ani, a ajuns sa fie numita E-stonia si sa fie data ca exemplu pentru orice stat care vrea sa dezvolte servicii de e-guvernare.

Estonia este cel mai mic dintre statele baltice, avand populatie de 15 ori mai mica decat Romania si suprafata de cinci ori mai mica. Tara este cunoscuta pentru saune, vodca, femei frumoase si startup-uri de succes, precum Skype. Tara a fost independenta intre 1920 si 1940 si apoi a urmat jumatate de secol de ocupatie sovietica. Insa daca Estonia este respectata pentru un lucru in lume, acesta este modul in care internetul este folosit in comunicarea dintre cetatean si stat.

Micul stat baltic a ajuns atat de departe si datorita celui care a fost presedinte intre 2006 si 2016, Toomas Ilves, nascut la Stockholm si educat in SUA. Ilves a povestit la Bucuresti ca, daca in 1938 PIB-ul pe locuitor in Estonia era similar cu cel din tara vecina Finlanda, in 1991, dupa caderea comunismului, Estonia il avea de 13 ori mai scazut. Acum, PIB-ul Finlandei este de doar 1,5 ori mai mare.

Tara a progresat si inca de acum 22 de ani a inceput sa se puna internet in scoli si in 2000 internetul a fost declarat drept fundamental al omului.

Inca de la sapte ani copiilor li se preda programare si unii au reusit la zece ani sa creeze jocuri video. Presedintele tarii, Toomas Ilves, a facut liceul in SUA si a invatat programare la 13 ani, ca parte a unui program experimental. Date fiind experientele lui, nu este de mirare ca a inteles cat de importanta este informatica pentru viitorul copiilor si mai ales nu a modificat de nenumarate ori planurile pentru sistemul de invatamant. El a inteles ca efectele reformelor in educatie se vad abia in 15-20 de ani.

Lucrurile merg bine in Estonia si fiindca sistemul online de e-guvernare a gandit extrem de bine un aspect care la noi este lasat de izbeliste. Statul, oferind atat de multe servicii online, colecteaza foarte multe date despre fiecare cetatean. Ei bine, bazele de date ale diverselor institutii, desi sunt separate, pot comunica in caz de nevoie, astfel incat oamenii sa nu trebuiasca sa completeze formulare online lungi, ideea fiind ca omul sa nu fie nevoit sa piarda timpul introducand informatiile pe care statul deja le detine despre el.

„Guvernul nu are voie sa te intrebe date pe care deja le are. Nu trebuie sa completezi adresa sau numarul de telefonul nicaieri, este deja completat.Am reusit o revolutie a birocratiei”, spune Ilves.

In fiecare card de identitate se gaseste un chip si, cand cardul digital de dientitate a fost introdus, cetatenii nu puteau sa-l refuze. Ilves explica faptul ca un guvern nu va fi motivat niciodata sa introduca un sistem modern daca ar gandi ca numai o mica parte din populatie il va folosi.

Ca exemplu de simplitate, fostul presedinte explica ce se intampla dupa nasterea unui copil. Spitalul trimte automat informatiile despre noul nascut la Evidenta Populatiei care apoi le trimite in sistemul de sanatate unde apoi copilul este inscris in listele unui pediatru. Totul fara ca parintii sa fie nevoiei sa „plimbe” hartii.

Un alt exemplu: pentru plata taxelor formularele sunt gata completate, pot fi accesate online si dureaza trei-cinci minute totul. Apoi exista si reteta digitala, mergi la doctor, esti consultat, doctorul iti prescrie reteta, dar nu iti da o hartie, ci este incarcata in sistem. Cand mergi la farmacie introduci cardul si farmacistul vede in sistem ce trebuie sa iti dea. Daca ai nevoie de o reinnoire a retetei este suficient sa ii trimiti doctorului un e-mail si apoi te poti duce la farmacie.

Ce s-ar mai putea digitaliza? Mai departe modelul estonian poate trece granitele si alte tari deja se inspira din el. De exemplu se construieste un parteneriat intre Estonia si Finlanda pentru ca finlandezii care vin in Estonia sa isi poata cumpara medicamentele de pe retetele prescrise in Finlanda. Era nevoie de asta pentru ca anual in Estonia vin peste 7 milioane de finlandezi, mai ales fiindca bautura este ieftina in Estonia, iar capitalele Tallinn si Helsinki sunt foarte apropiate (sub trei ore cu ferry-boat-ul.

Ilves spune ca intreg sistemul de e-guvernare se bazeaza pe transparenta fiindca ai acces doar la datele tale, insa stii ce institutii au acees la ele si nu orice agentie guvernamentala are acces la datele tale. La fel, politia nu are acces la datele tale medicale si nici vreun alt doctor in afara de cel personal.

Ilves a amintit ca si Republica Moldova a introdus sistemul estonian de e-guvernare, tara vecina stand bine la acest capitol datorita unui program bine gandit.

Ilves s-a nascut in 1953 la Stockholm si a crescut in New Jersey, absolvind in 1976 Columbia University in domeniul psihologiei. A lucrat la Munchen ca ziarist la Europa Libera intre 1984 si 1993 si si-a inceput in1993 cariera politica pe postul de ambasadar al Estoniei in SUA, la doi ani dupa ce tara si-a castigat indepedenta.