Etichetarea laptelui – un carusel legislativ
Pe fondul declansarii procedurii de infringement impotriva Romaniei in anul 2016 ca urmare a nerespectarii legislatiei europene prin adoptarea legii privind etichetarea laptelui, a fost adoptata Legea 192/2017 („Legea 192/2017”) pentru modificarea Legii 88/2016 privind stabilirea unor masuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspat pentru consum si a produselor lactate („Legea etichetarii laptelui”). Legea 192/2017 va intra in vigoare la 1 ianuarie 2018.
Modificarile aduse de noua legislatie
Legea 192/2017 aduce modificari importante Legii etichetarii laptelui pentru ca aceasta sa devina aplicabila si sa produca efecte juridice. Prezentam mai jos principalele modificari:
- Se elimina termenul de „proaspat” utilizat de Legea etichetarii laptelui in asociere cu laptele de consum.
- Spre deosebire de Legea etichetarii laptelui care impunea ambele cerinte, Legea 192/2017 prevede posibilitatea indicarii pe eticheta fie a tarii de origine, fie a locului de provenienta a laptelui cu ponderea cea mai mare. Acest aspect clarifica un aspect care se putea dovedi greu de indeplinit in practica, avand in vedere ca laptele procesat provine in multe situatii de la zeci sau chiar sute de ferme, fiind practic imposibil ca toate acestea sa figureze pe eticheta. In plus, impunerea ambelor cerinte este contrara regulilor europene de etichetare care permit alegerea uneia dintre cele doua mentiuni.
- Etichetele produselor lactate nu mai trebuie sa prevada continutul de lapte praf, astfel cum era impus prin Legea etichetarii laptelui.
- Se simplifica cerintele privind indicarea operatorului economic procesator al laptelui, impunandu-se doar indicarea numelui acestuia. In schimb, Legea etichetarii laptelui impunea indicarea atat a numelui, denumirii comerciale, cat si a adresei procesatorului.
- Se elimina definitiile date de Legea etichetarii laptelui unor termeni precum „etichetare”, „camp vizual”,” camp vizual principal”.
- Mentiunea „produs natural” va putea fi inscrisa pe etichetele produselor pentru care sunt folosite in proportie de 100% ca materie prima laptele provenit de la vaci, bivolite, oi si capre si componente naturale provenite strict din lapte, fara a avea in compozitie produse de origine vegetala sau animala altele decat laptele. In schimb, Legea etichetarii laptelui prevedea ca respectiva sintagma poate fi folosita pentru laptele care nu are in compozitie inlocuitori de lapte sau lapte praf.
- Similar, mentiunea „produs romanesc” va putea fi utilizata de catre cei care folosesc in proportie de 100% ca materie prima laptele provenit de la producatori si procesatori, lapte de origine romaneasca, atestat pe baza documentelor de trasabilitate. In acceptiunea Legii etichetarii laptelui, acest termen putea fi folosit doar de catre cei care folosesc in proportie de 100% lapte crud ca materie prima provenit din fermele din Romania.
- Se elimina prevederile Legii etichetarii laptelui potrivit carora Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si organizatiile si asociatiile din domeniu aveau obligatia de a initia si finanta campanii de promovare si crestere a consumului de lapte de consum si de produse lactate romanesti. De altfel, acest lucru a fost sanctionat de catre Comisia Europeana in cazul legislatiei privind comercializarea alimentelor, intrucat in acest mod produsele din alte state membre sunt discriminate fata de cele nationale.
- Se elimina obligativitatea impusa ANSVSA de a notifica statele membre si Comisia Europeana cu privire la masurile prevazute de Legea etichetarii laptelui.
- Noua lege impune sanctiuni financiare mai drastice pentru producerea, expunerea spre vanzare si/sau vanzarea de lapte de consum cunoscand ca acesta este obtinut din inlocuitori de lapte. In acest sens, sanctiunea este amenda de la 25.000 lei la 35.000 lei, spre deosebire de 20.000 lei la 25.000 lei, cum prevedea Legea etichetarii laptelui. In plus, se elimina sanctiunea retragerii pe timp de 6 luni a autorizatiei de functionare a operatorilor, impusa de Legea etichetarii laptelui.
Concluzii
Avand in vedere ca Legea 192/2017 va intra in vigoare la inceputul anului viitor, comerciantii ar avea teoretic timp sa se adapteze prevederilor acesteia si sa modifice etichetele care nu sunt conforme cu noile reglementari.
Totusi, un aspect relevant care pare sa nu fi fost corelat de legiuitor este faptul ca, pe de o parte, Legea etichetarii laptelui urma sa intre in vigoare in termen de 90 de zile de la comunicarea deciziei Comisiei Europene, iar pe de alta parte, Legea 192/2017 a abrogat articolul care prevedea acest lucru, prevazand in schimb ca modificarile aduse Legii etichetarii laptelui intra in vigoare la inceputul anului viitor.
In consecinta, in forma actuala a celor doua acte normative, la data de 1 ianuarie 2018 vor intra in vigoare doar prevederile Legii 192/2017, intrucat prevederile nemodificate ale Legii etichetarii laptelui sunt conditionate de emiterea unei decizii de catre Comisia Europeana. Intrucat este putin probabil ca aceasta sa emita o astfel de decizie, avand in vedere incalcarea prevederilor europene prin adoptarea Legii etichetarii laptelui, se ridica semne de intrebare cu privire la intrarea in vigoare a acestei legi.
Mai mult, nu este exclus ca celelalte state membre, precum si Comisia Europeana, sa aiba rezerve fata de modificarile adoptate, avand in vedere ca, spre deosebire de alte state membre unde astfel de masuri au fost acceptate, noua legislatie nu este limitata in timp, nu este insotita de o analiza a impactului masurilor asupra pietei si nu analizeaza influenta acesteia asupra consumatorilor.
Un articol semnat de Oana Constantinescu, partener Schoenherr si Asociatii (o.constantinescu@schoenherr.eu) si Toma Barbarasa, avocat colaborator Schoenherr si Asociatii (t.barbarasa@schoenherr.eu). Cei doi sunt specialisti cu experienta extinsa in acordarea de asistenta juridica societatilor active in productia si comercializarea de produse alimentare si suplimente alimentare.