Eu cu cine votez? (de Mircea Kivu)

Mai sunt doua luni si jumatate pana cand vom avea de ales intre candidatii pentru viitorul parlament. Ar fi normal ca, atunci cand ia decizia de vot, alegatorul sa aiba la dispozitie si informatiile necesare acestui act. Cu alte cuvinte, sa stie ca, daca voteaza partidul X, trebuie sa se astepte ca in urmatorii patru ani lucrurile sa evolueze intr-un anumit mod, diferit de cel rezultat daca si-ar da votul partidului Y.

Or, tocmai informatia de acest fel lipseste cu desavarsire din discursul public. As vrea sa stiu, de exemplu ca, daca ar veni la putere PSD, s-ar reintroduce impozitul progresiv, dar ca veniturile mici nu vor fi impozitate deloc; ca Partidul Conservator ar reduce TVA pentru alimentele de baza, introducand in compensare un impozit pe gaurile negre. Ca democratii ar mari salariile profesorilor, reducandu-le pe cele din regiile statului. Ca liberalii ar desfiinta un sfert din cele peste o suta de taxe platite acum de firme catre stat.

Mi-ar placea ca, in talk-show-uri, sa vad infruntandu-se argumentele pentru si contra uneia sau alteia dintre alternative. Sa gasesc, pe site-ul fiecarui partid, macar cateva solutii prin care se diferentiaza de celelalte. In loc de asta, emisiunile si paginile politice ne bombardeaza cu informatii despre cine si cum a castigat fotoliul de vicepresedinte al Senatului, ce invective si-au mai transmis reciproc diversi lideri de partid, cum nu stiu cine a insultat un politist, cine a mai sarit dintr-o barca in alta. Ca si cum in Romania ar exista doar politicieni, nu si politici (ceea ce nu-i tocmai departe de adevar). In loc sa se bata in solutii alternative la multele probleme pe care le avem, partidele practica fandari, mai mult sau mai putin spectaculoase, materializate in motiuni, acuze reciproce, alarme mai mult sau mai putin false, dar mereu legate de teme lipsite de interes pentru cetateanul obisnuit.

Pana acum, oferta electorala a partidelor se reduce la diverse nume (in marea majoritate, preluate din distributii vechi) drept candidati pentru functia de prim-ministru sau diverse posturi in Guvern. Asta poate fi o miza pentru ei, nu si pentru cetatean. O sa-mi fie mai bine cu inotatorul Stolojan decat cu motociclistul Tariceanu? Cu ministrul X decat cu Y? Habar n-am, atat timp cat nici unul nu-mi spune de ce vrea postul respectiv, adica ce are de gand sa faca odata ce-l va dobandi. E ca si cum m-as duce la magazin sa-mi aleg un frigider, iar vanzatorul, in loc sa-mi spuna ce capacitate are, cat consuma etc., ma abureste ca vedeta X are unul la fel, ca marca respectiva e cel mai bine vanduta la Paris.

Atunci cand se invrednicesc sa prezinte (tarziu de tot, se tem tare sa nu le fie furate copyrighturile) asa-numitele programe de guvernare, constatam ca diferentele se rezuma la faptul ca unul promite salarii duble, in timp ce altul le-ar tripla. N-am vazut inca un partid care sa spuna negru pe alb ca „dorim sa realizam cutare obiectiv, iar pentru asta va trebui sa renuntam la…”. Ce-i drept, si mass-media se multumeste cu rolul de cutie de rezonanta a pseudotemelor impuse de catre politicieni. Dezbaterile se axeaza pe gesturile „spectaculoase” ale zilei, fara a incerca sa impuna temele de pe agenda cetateanului, iar cand par sa o faca, se rezuma la eterne lamentatii despre cat de rau o ducem. Vom avea dezbaterile necesare in campania electorala? Sa fim seriosi, nu mai suntem asa de tineri, in cate campanii ati vazut asa ceva?

In locul unei oferte de solutii, mi se cere sa aleg intre oameni „de incredere” (incredere care, ne arata sondajele, se afla la un nivel submediocru pentru toti politicienii). Mesajul pe care il transmit politicienii alegatorului este: „Tu n-ai de unde sa stii cum trebuie guvernata tara asta. Treaba ta e sa te dai pe mana unuia mai destept (asta-s, evident, eu), care sa aiba grija de soarta ta”. Numai ca, din ’90 incoace, alegatorul roman s-a mai desteptat. El e capabil sa judece (si o face) cum i-ar conveni sa fie guvernata tara, macar in domeniile care-l privesc direct.

In loc ca alegerile sa fie o competitie a politicilor alternative, ni se ofera Marele Targ de Toamna al Politicienilor. Ne vom mira din nou ca prezenta la urne va inregistra inca un record (negativ) istoric? Vom acuza iarasi electoratul de lipsa de responsabilitate civica?

Romania libera