Eugen Rădulescu: BNR nu intervine pentru susținerea cursului. Dacă intervine cu ceva, o face pentru a evita aprecierea cursului
Rezervele valutare ale țării cresc. BNR nu intervine pentru susținerea cursului. Dacă Banca Națională intervine cu ceva, o face pentru a evita aprecierea cursului, a declarat Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, precizând că face declarațiile în calitate de economist și analist financiar.
„Avem în continuare o creștere a rezervelor valutare. Asta arată că sunt intrări valutare, unele necontabilizate, tot ceea ce se repatriază. Mai nou, mai mult prin sistemul bancar. Se repatriază și prin casele de schimb valutar. Și aici avem excedente destul de semnificative. Banii aceștia ajung, în final, tot în bănci”, a spus el, în cadrul unei conferințe ZF.
Asta înseamnă ofertă agregată.
„Mai intervin sumele importante care vin de la UE. Aceste resurse te duc către un deficit comercial. Altfel, dacă nu folosești respectivi pentru importuri, înseamnă că-ți crești rezervele. Nu se poate așa ceva”, a precizat Rădulescu.
- „Avem și sumele care vin prin PNRR. O parte dintre sumele respective sunt în cont la BNR. Nu pot fi folosite, dar ele sunt acolo. Acest lucru aduce și încredere. E adevărat că noi avem unele dintre cele mai mari dobânzi la împrumuturi din țările din zona Centrală Europeană. Ne întrec numai ungurii”.
„Acest lucru se întâmplă că deși ei au un rating mai bun decât România, au o situație mai proastă în privina atragerilor de fonduri de la UE”, a explicat Eugen Rădulescu.
Problema României: deficitul public care se vede în deficitul comercial
„Cea mai mare problemă pe care o avem și care împiedică restrângerea deficitului comercial este deficitul public”, a precizat el.
Deficitul public, spune Rădulescu, se duce 1 la 1 în deficit extern.
„În momentul în care tu vii cu 6-7-8% deficit public, n-ai cum să aștepți să ai mai puțin de 6-7-8% deficit de cont curent, decât în cazul în care ai o economie atât de performantă, încât să producă mai mult”, a precizat economistul.
Potrivit acestuia, posibilitatea ca politici macroeconomice, altele decât echilibrarea bugetară, să ducă la o reducere a deficitului comercial sunt mai degrabă iluzorii.