Eurostat: Românii muncesc, dar tot săraci sunt. Un sfert dintre români merg la WC în fundul curții

Românii muncesc, dar tot săraci sunt – așa se poate rezuma un raport al Uniunii Europene, care se uită la viața oamenilor din statele membre UE. Și condițiile de locuit din România sunt printre cele mai dificile, românii având cea mai mare rată a persoanelor fără toaletă cu apă în interiorul locuinței.

Concret, dintre cele 27 de state UE, România are cea mai mare pondere a oamenilor care, deși muncesc, sunt tot săraci, conform raportului Eurostat privind dezvoltarea sustenabilă. Astfel, în anul 2018, mai mult de 15% din românii cu vârste de cel puțin 18 ani și care se duceau la muncă erau expuși riscului de sărăcie. România a făcut, totuși progrese față de anul 2013, când rata riscului de sărăcie la persoanele care munceau era de 18%.

Poate părea bizar faptul că în Luxemburg, o țară mică (circa 620.000 de locuitori) având cel mai mare PIB per capita din UE, rata riscului de sărăcie la lucrători era de aproape 12% în 2018, în creștere față de anul 2013. Apoi vin Spania, cu circa 11%, și Italia, cu 10%, și ele aflate în creștere.

De asemenea, în rândul celor 27 de state UE, România este între primele 10 țări cu cel mai mic procent din populație care trăiește în gospodării în care nu se prea muncește. Concret, în anul 2018, doar vreo 7% dintre românii cu vârste de până în 59 de ani trăiau în gospodării cu intensitate a muncii foarte scăzută. Situația de la noi este comparabilă cu cea din Austria, de exemplu.

Prin gospodării cu intensitate scăzută a muncii, Eurostat înțelege acele gospodării în care adulții au lucrat cel mult 20% din potențialul lor în ultimul an. Grecia, Irlanda și Belgia aveau în 2018 cele mai mari ponderi ale oamenilor de până în 59 de ani care trăiau în familii ai căror membri nu prea se duceau la lucru.

În schimb, tot românii sunt printre cei mai săraci din Uniunea Europeană. În anul 2018, în jur de 12% din populația României trăia în sărăcie severă. Asta înseamnă că nu-și permiteau să-și satisfacă măcar 4 dintre umătoarele nevoi banale: să mănânce carne sau pește (ori echivalentul vegetarian) o dată la două zile, să se ducă o săptămână pe an în vacanță, să-și plătească utilitățile sau chiria, să-și încălzească locuința iarna, să aibă televizor color, mașină de spălat rufe, telefon, să facă față unor cheltuieli neașteptate.

Aici, totuși, România a făcut progrese în 5 ani, pentru că în anul 2013 un procent de 30% dintre noi aveau lipsuri materiale severe.

Pe primul loc în acest top negru al sărăciei severe erau vecinii noștri bulgari, cu un procentaj de peste 20%, în anul 2018, dar și ei au făcut progrese considerabile față de 2013, când aveau aproape 45%.

Cele mai mici procente ale populației expuse lipsurilor materiale severe erau, în anul 2018, în Luxemburg, Suedia și Olanda (mai puțin de 3%).

De asemenea, în anul 2018, peste 30% dintre români trăiau sub risc de sărăcie sau excluziune socială – locul al doilea în UE, după Bulgaria, potrivit datelor Eurostat.

Deși mai săraci decât noi, bulgarii ne bat, totuși, la ceva esențial: puțini dintre ei se duc la toaletă în fundul curții. Potrivit Eurostat, în anul 2018, un sfert dintre români nu aveau în locuință nici toaletă cu apă, nici duș. Am făcut totuși progrese față de anul 2013, când aproape 35% dintre noi aveam toaleta în curte, dar am rămas pe primul loc în UE în acest top nefericit. Vecinii bulgari sunt pe locul al patrulea în acest clasament, cu mai puțin de 10% din populație fără toaletă și duș în locuință. Media UE este de circa 2%.