Sari direct la conținut

​​EXCLUSIV Autostrada Comarnic – Brasov ar putea sa coste "doar" 1 miliard de euro si ar putea fi facuta si din fonduri europene. Informatia apare in Master Plan, insa autoritatile au decis sa prelungeasca discutiile pe marginea concesiunii care presupune sa platim anual 325 mil. euro timp de 26 de ani

HotNews.ro
Autostrada Ploiesti - Comarnic - Brasov, un proiect care se chinuie sa demareze, Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei
Autostrada Ploiesti - Comarnic - Brasov, un proiect care se chinuie sa demareze, Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei

Traseul autostrazii Comarnic – Brasov a fost revizuit, iar costurile proiectului au fost estimate la „doar” 1 miliard de euro in ultima varianta din Master Planul de Transport, au explicat pentru HotNews.ro surse apropiate situatiei. In plus, tronsonul este unul eligibil pentru fonduri europene nerambursabile si ar putea fi realizat printr-un mix fonduri europene + buget de stat + imprumuturi de la institutii precum BEI sau BERD, iar costurile finale ale proiectului ar putea fi si mai mici daca s-ar licita intr-o procedura transparenta si care sa asigure o adevarata competitie intre constructori. Desi informatiile se regasesc in Master Plan, autoritatile au decis, sambata, sa mai prelungeasca inca doua luni discutiile cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor pe marginea concesiunii Comarnic-Brasov, care presupune un cost de constructie de 1,8 miliarde de euro. Pentru aceasta, statul roman va plati anual cate 325 milioane de euro timp de 26 de ani, adica 8,5 miliarde de euro pentru constructia, operarea si intretinerea celor 53 de km de autostrada.

In varianta finala a Master Planului General de Transport (MPGT), doscument care inca nu a fost finalizat in intregime si din care Ministerul Transporturilor a prezentat doar o sinteza, traseul autostrazii Comarnic – Brasov a fost revizuit si intreg proiectul regandit, astfel incat costurile estimative ajung la aproape 1 miliard de euro, o suma substantial mai mica decat cele 1,8 miliarde de euro pentru proiectul in varianta concesiunii cu Vinci-Aktor-Strabag.

Practic, traseul autostrazii a fost in detaliu analizat si a fost regandit intr-o varianta in care e nevoie de tuneluri doar pe o lungime de 13 km. Astfel, noul cost estimat pentru constructia Comarnic – Brasov ar fi de aproape 1 miliard de euro, iar de la Comarnic la Ploiesti costul ar fi de aproape 300 de milioane de euro, potrivit unor surse apropiate situatiei consultate de HotNews.ro.

Daca autostrada Comarnic – Brasov ar fi scoasa la licitatie in modul clasic, s-ar putea obtine chiar si un pret mai mic decat cel estimat

In plus, realizarea proiectului intr-un sistem clasic de achizitie publica precum lictatiile ar putea duce ca intr-un final costul intregului proiect sa fie si mai mic. Din experientele de pana acum, proiectele de autostrada scoase la licitatie – majoritatea pe fonduri europene – au fost atribuite si contractate cu oferte care ajung in medie la 70-80% din costul estimat.

Spre comparatie, in cazul proiectului actual de concesiune acest lucru s-a intamplat fix invers. Proiectul a fost atribuit in urma unui proces de „dialog competitiv”, netransparent si fara garantia unei competitii adevarate intre ofertanti. Asa s-a ajuns la faptul ca ultima tentativa de realizare a autostrazii in concesiune presupunea initial un cost de constructie de circa 1,5 miliarde de euro, cost ce ulterior a fost marit la 1,8 miliarde dupa ce proiectul a fost modificat, distanta scurtandu-se de la 58 la 53 de kilometri, dar cu mai multe tunele incluse pe traseu.

Desi noua solutie de traseu si costul mai ieftin apare in Master Plan, autoritatile nu au luat-o in considerare si au decis, sambata, sa mai prelungeasca inca doua luni discutiile cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor pe marginea concesiunii Comarnic-Brasov. Autoritatile spera sa gaseasca un model financiar mai bun si mai usor de sustinut de catre buget, in conditiile in care actuala intelegere prevede plati anuale facute de stat de 325 milioane de euro timp de 26 de ani, adica 8,5 miliarde de euro pentru constructia, operarea si intretinerea celor 53 de km de autostrada.

Ministerul Transporturilor trebuie sa publice integral Master Planul si sa prezinte public ce alte variante pot exista pentru autostrada Comarnic – Brasov

Traseul orientativ al autostrazii Comarnic - Brasov

Traseul orientativ al autostrazii Comarnic – Brasov

Foto: Hotnews

Trebuie precizat insa ca Master Planul inca nu a fost finalizat in intregime si documentul de baza inca nu a fost pus la dispozitia publicului asa cum s-a intamplat cu prima varianta a MPGT-ului in octombrie 2014.

Chiar si asa, in sinteza documentului final al MPGT-ului prezentata marti de catre Ministerul Transporturilor, la capitolul autostrazi si costuri, intreg tronsonul Brasov-Comarnic-Ploiesti este estimat la circa 1,3 miliarde de euro.

Totusi, daca se decide reluarea proiectului Comarnic – Brasov, e nevoie ca Studiul de Fezabilitate sa fie actualizat pentru a se lua in calcul si noua varianta de traseu revizuita din Master Plan care ar presupune si un cost mai mic.

Pana una alta, este de asteptat ca Ministerul Transporturilor sa finalizeze intreg documentul final al Master Planului si apoi sa ofere mai multe informatii. Avand in vedere amanarea cu inca doua luni a unei decizii finale privind concesiunea Comarnic – Brasov, Ministerul Transporturilor trebuie sa prezinte public varianta alternativa a proiectului asa dupa cum a reiesit in Master Plan.

Cum poate primi Comarnic – Brasov finantare din fonduri europene

Pe langa faptul ca intreg proiectul ar putea costa de fapt mult mai putin, exista scenarii in care autostrada Comarnic – Brasov ar putea fi construita si fara a apela la concesiuni sau PPP-uri, au explicat surse aproapiate situatiei pentru HotNews.ro.

Autostrada Comarnic – Brasov este situata pe reteaua TEN-T Comprehesive (extinsa/secundara). Conform proiectului Programului Operational Infrastructura Mare (POIM) aferent exercitiului financiar european 2014-2020, rutele de pe reteaua TEN-T Comprehesive (autostrazi, drumuri expres sau alte drumuri noi) pot fi finantate nerambursabil din Fondul de Dezvoltare Regionala (FEDR). Dealii aici.

Conform Axei Prioritare 2 din proiectul de POIM 2014-2020 trimis in octombrie 2014 la Comisia Europeana se detaliaza ca pentru „Autostrazi si drumuri TEN-T – retea extinsa (constructie noua)” este alocat putin

Reteaua rutiera TEN-T Core si Comprehensive in Romania

Reteaua rutiera TEN-T Core si Comprehensive in Romania

Foto: MTI

peste 1 miliard de euro (FEDR + cofinantare nationala). Tot in proiectul POIM se detaliza ca pe Axa Prioritara 2 finantata prin FEDR procentul fondurilor nerambursabile poate ajunge pana la 75%, restul de 25% fiind partea de cofinantare nationala.

Cu alte cuvinte, pentru un proiect precum Comarnic – Brasov, aflat pe TEN-T Comprehesive, s-ar putea obtine finantare nerambursabila de pana la 75%. Cu toate acestea, costul autostrazii – cel putin in calculele de pana acum – ar depasi practic intreg bugetul alocat prin FEDR pentru sectorul rutier de pe TEN-T Comprehesive.

Exista o solutie aplicata cu succes si in cazul altor proiecte: fonduri europene + buget + imprumut

Totusi, o parte mai mica din aceste fonduri europene nerambursabile ar putea fi folosita in combinatie cu fonduri de la buget si fonduri provenite din imprumuturi.

O astfel de reteta a fost aplicata cu succes pe autostrada A2 Cernavoda – Constanta, acolo unde schema financiara a presupus exact aceasta combinatie: bani europeni prin Fondul de Coeziune + fonduri de la bugetul de stat + fonduri dintr-un imprumut contractat de la Banca Europeana de Investitii.

Mai mult, Comisia Europeana tocmai a anuntat in ianuarie ca a ii acopera retroactiv tot din Fondul de Coeziune cei circa 240 de milioane de euro care reprezentau imprumutul de la BEI in proiectul autostrazii Cernavoda – Constanta.

Asemanator, in noiembrie 2014, CE anunta ca acopera retroactiv tot din Fondul de Coeziune circa 262 de milioane de euro care reprezentau partea de imprumuturi luate de statul roman de la BEI si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si prin care s-au finantat autostrazile Arad – Timisoara si Autostrada A4 care ocoleste Constanta. In ambele cazuri s-a folosit aceeasi schema: fondurie europene + buget + imprumuturi.

Practic, prin finantarea retroactiva, Comisia Europeana a ajutat statul roman sa scape de trei imprumuturi cu o valoare totala de aproape 500 de milioane de euro.

Asadar, relansarea proiectului Comarnic – Brasov intr-o formula de finantare cu fonduri europene nerambursabile, fonduri de la bugetul de stat si fonduri din imprumuturi externe poate fi aplicata, sunt de parere sursele bine avizate consultate de HotNews.ro.

  • Pentru ca acest lucru sa se intample, insa, e nevoie de o decizie politica in acest caz si o mobilizare a autoritatilor pentru finalizarea Strategiei de Implementare a Master Planului General de Transport care sa duca si la aprobarea POIM-ului de catre Comisia Europeana si, pe cale de consecinta, la accesarea noilor fonduri europene puse la dispozitie pentru Romania.

Fost ministru al Transporturilor: „Autostrada Comarnic-Brasov poate fi facuta prin imbinarea fondurilor europene si a fondurilor private”

De altfel, scenariul realizarii autostrazii printr-o metoda care sa includa fondurile europene a fost inaintat duminica si de catre fostul ministru al Transporturilor din guvernul MRU, Alexandru Nazare.

Fostul ministru, actual deputat PNL, atrage atentia asupra faptului ca Guvernul nu valorifica oportunitatea oferita din perspectiva financiara 2014-2020 de a finanta proiectele de investitii si din fonduri europene si din fonduri private prin instrumente financiare.

„Comisia Europeana incurajeaza statele membre sa maximizeze impactul fondurilor europene prin imbinarea cu fonduri private. […] Pentru Romania, aceasta solutie ar putea fi aplicata pentru autostrada Comarnic-Brasov, care este pe reteaua TEN-T si deci poate fi eligibila pentru fonduri europene, dar este si atractiva pentru investitorii privati datorita valorilor de trafic. Decat sa platim peste 8 miliarde pentru o concesiune prost facuta, mai bine ar lua guvernul asistenta celor de la BEI pentru a realiza cu adevarat un proiect viabil economic, finantat si cu fonduri europene”, a declarat Alexandru Nazare intr-un comunicat remis HotNews.ro.

Articol de referinta:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro