EXCLUSIV „Cartoful fierbinte” lăsat de Burduja la Digitalizare: Statul, somat de UniCredit să plătească penalități de milioane de euro pe licențele Microsoft

Scandalul licențelor Microsoft nu s-a încheiat nici acum. Statul, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), mai are de plătit penalități de zeci de milioane de euro, după ce a pierdut definitiv în instanță în fața Unicredit, care a luat în cesiune acest contract de la D-Con.Net AG. Banca a obținut în intanță decizie de executare silită și somează ADR să plătească datoria.

Statul român, prin Ministerul Comunicațiilor, condus la acea vreme de actualul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu, a cerut în luna decembrie 2014 suspendarea plății a 100 milioane de lei pentru licențe Microsoft, suma reprezentând tranșele pe 2014 și 2015 aferente unui act adițional încheiat în anul 2013, la acordul-cadru din anul 2004 (n.r.- acord semnat cu Microsoft în Guvernul Năstase).

Cum a început scandalul licențelor Microsoft

Grindeanu avertiza în 15 decembrie 2014, când a fost validat în Parlament ca ministru al Comunicațiilor, că de la 1 ianuarie 2015 încep să curgă penalități de 0,1% pe zi dacă statul nu plătește tranșa de 50 milioane de lei pentru licențe Microsoft, aferentă anului 2014.

În aprilie 2015, Sorin Grindeanu s-a arătat uimit de cât avea de plătit statul.

„Tot acest scandal a început cu un acord semnat în 2004 (n.a Guvernul Năstase). Am calculat toate sumele plătite, mai puțin licențele educaționale pentru Ministerul Educației, până la acest ultim contract de buy-out 2013-2015 pe care îl contestăm acum în instanță. Am împărțit la numărul de licențe și a ieșit undeva la 1800-1900 de dolari pe licență, ceea ce este ceva incredibil. Doar licenta a costat atat, fara calculator”, a spus atunci pentru HotNews.ro ministrul Sorin Grindeanu.

Statul a pierdut definitiv acest proces în noiembrie 2020. Cât are de plătit

Printr-o decizie definitivă și executorie, Curtea de Apel București a decis în 18 noiembrie 2020 să admită recursul făcut de Unicredit în privința plăților pe care le are de făcut statul (prin ADR, în locul fostului ministru al Comunicațiilor) în contul licențelor Microsoft.

Instanța a obligat ADR să plătească peste 22,1 milioane de euro (reprezentând ultimele două tranșe egale din prețul contractului de furnizare produse nr. 37/30.04.2013). În plus, a fost obligată și la plata a 13,7 milioane de euro, reprezentând penalitățile calculate de la data scadenței până la 10 ianuarie 2017, și în continuare până la data plății efective a debitului principal. În plus, ADR a fost obligată și la plata unor cheltuieli de judecată de peste 83.000 de lei.

Surse apropiate acestui proces au declarat pentru HotNews.ro că statul a plătit în 18 decembrie 2020 debitul principal de peste 22,1 milioane de euro – astfel încât să nu mai curgă penalități -, iar în decembrie 2021 a plătit și penalitățile de întârziere de 13,7 milioane de euro până la data de 10 ianuarie 2017.

În ianuarie 2022, ADR a plătit și cheltuielile de judecată în valoare de peste 83.000 de lei.

Au mai rămas însă de plătit penalități de întârziere în acest litigiu din 1 ianuarie 2017 și până în 18 decembrie 2020, când statul a plătit debitul principal.

Din decizia definitivă a Curții de Apel București nu îți poți da seama însă cât mai are de plătit de fapt statul.

Statul ascunde suma totală de plătit către Unicredit / Surse: E vorba de peste 45,6 milioane de euro

HotNews.ro a solicitat în 23 iunie 2023 de la Ministerul Digitalizării (condus acum de Gruia Ivan, PSD), de Autoritatea pentru Digitalizarea României (condusă de Dragoș Vlad din ianuarie 2022 și până în prezent) și de la Unicredit să ne precizeze cât mai are de plătit statul și ce măsuri s-au luat, dar răspunsurile pe care le-am primit recent nu dezvăluie nimic din această situație.

Surse apropiate procesului au declarat însă pentru HotNews.ro că penalitățile de întârziere stabilite de instanță depășesc 45,6 milioane de euro, sumă compusă din:

peste 13,7 milioane de euro, penalități calculate până la data de 10.01.2017;
peste 31,8 milioane de euro, penalități calculate până la data de 18.12.2020, data plății debitului principal, respectiv pentru un număr de 1.438 zile cu o dobândă conform contractului de 0.1% euro/zi întârziere.

Cum a respins statul propunerile Unicredit de eșalonare și reducere a datoriei

Potrivit informațiilor HotNews.ro, în urma negocierilor dintre oficialii ADR și ai Unicredit, banca a propus semnarea unor acorduri de reducere a datoriei și eșalonare a plăților, atât în anul 2021, cât și în anul 2022.

De asemenea, la cererea Unicredit, instanța de judecată a încuviințat executarea silită împotriva ADR în luna iulie a anului 2021.

În 24 noiembrie 2021, în urma negocierilor, Unicredit a propus remiterea parțială a datoriei, în cuantum de 25% din suma totală datorată conform hotărârii judecătorești din 18 noiembrie 2020, sub rezerva efectuării de către ADR a sumelor datorate, asttfel:

plata sumei de 13,7 milioane euro – cel târziu până la data de 17 decembrie 2021
plata sumei de 20,4 milioane euro – integral în anul 2022 sau eșalonat pe parcursul anilor 2022 și 2023 în două tranșe egale.

ADR este ordonator terțiar de credite, în coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), și pentru aprobarea bugetului are nevoie de avizul acestui Minister.

ADR a trimis această propunere de acord către Ministerul Digitalizării, dar nu a reușit să plătească decât suma de 13,7 milioane de euro la data de 20 decembrie 2021. În noiembrie 2021, ministru al Digitalizării a fost Florin Roman (PNL), care a demisionat în 15 decembrie 2021, în urma acuzațiilor de plagiat, fiind succedat de liberalul Marcel Boloș.

Din data de 3 mai 2022, la conducerea Ministerului Digitalizării a venit liberalul Sebastian Burduja.

Unicredit a trimis somație de plată în august 2022. ADR riscă executarea silită

În luna mai 2022, Unicredit a transmis către ADR o nouă propunere îmbunătățită, care viza reducerea cu 25,5% a penalităților totale de peste 45,6 milioane de euro stabilite în instanță, respectiv peste 11,6 milioane de euro.

Unicredit a impus două condiții pentru această reducere de 25,5%:

1. confirmarea în scris de către ADR a bugetării corespunzătoare, inclusiv cu ocazia procesului de rectificare bugetară aferent anului 2022, a sumei necesare pentru plata diferenței de peste 20,2 milioane de euro.
2. achitarea de către ADR a sumei de peste 20,2 milioane de euro până cel târziu la finalul lunii octombrie 2022.

De observat că reducerea de 25,5% propusă de Unicredit viza suma de 45,6 milioane euro decisă în 2020 de instanță, din care între timp ADR plătise 13,7 milioane de euro în decembrie 2021.

În lipsa unui răspuns din partea ADR, Unicredit a transmis în data de 23 august 2022 atât către președintele ADR, Dragoș Cristian Vlad, cât și către ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, o somație de plată, document obținut de HotNews.ro.

În somație, Unicredit cerea plata de îndată a sumei rămase neachitate în valoare de 31,8 milioane de euro, debit supus actualizării cu rata corespunzătoare a inflației, al cărei calcul estimativ la acel moment indica obligații de plată suplimentare care ajungeau la aproximativ 33,1 milioane de lei, ce curg în continuare, până la data plății/recuperării efective a datoriei.

Corpul de control al Ministrului Burduja știa situația din iulie 2022 / Șeful ADR trebuia să ia măsuri în 30 de zile

Contactat de HotNews.ro în legătură cu această somație, fostul ministru al Digitalizării Sebastian Burduja a spus că nu știe să fi primit vreo somație de la Unicredit pe tema acestor datorii pe care le are de plătit ADR, iar în privința responsabilitățiibugetului ADR spune că acesra nu necesită aprobarea ministrului.

Aceasta, deși somația de plată a fost trimisă în august 2022 de Unicredit inclusiv la Ministerul pe care îl conducea.

„ADR este instituție publică în subordinea MCID, președintele ADR fiind reprezentant legal și ordonator de credite pentru bugetul propriu.
Ca urmare, plățile efectuate de către ADR nu necesită aprobarea ministrului cercetării, inovării și digitalizării. ADR își întocmește propriul buget și are deplina responsabilitate pentru cheltuielile bugetate. MCID nu are nicio calitate legală de a ajusta bugetul ADR, care este aprobat prin legile bugetare anuale”, a declarat Burduja pentru HotNews.ro.

Ministrul Digitalizării este ordonator principal de credite, președintele ADR este terțiar. Ce prevede legea

Menționăm faptul că Autoritatea pentru Digitalizarea României este o structură aflată în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

În legea de funcționare a ADR (HG 89/2020) se precizează la art. 8 că președintele ADR este ordonator terțiar de credite, calitate din care exercită printre altele următoarele atribuții:

a) transmite ordonatorului principal de credite proiectul de buget al ADR, propunerile de virări de credite, precum și propunerile de rectificări bugetare;
b) răspunde de angajarea și utilizarea creditelor de angajament și creditelor bugetare, numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea ADR și cu respectarea dispozițiilor legale; (…).

De cealaltă parte, ministrul Digitalizării este ordonator principal de credite, potrivit legii 500/2002 privind finanțele publice.

Iată care este rolul acestora potrivit art. 21:

(1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele de angajament și creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
(2) Ordonatorii principali de credite transmit bugetele instituțiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetare anuale.(…)
(4) Ordonatorii terțiari de credite angajează cheltuieli în limita creditelor de angajament repartizate și utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.

Date obținute de HotNews.ro arată că în iulie 2022 chiar Corpul de control al Ministerului pe care îl conducea Sebastian Burduja a făcut verificări la ADR exact pe subiectul datoriilor de plătit către Unicredit.

Corpul de control a emis un set de măsuri în sarcina președintelui Dragoș Vlad.

Măsurile impuse de Corpul de control impuneau ca președintele ADR să inițieze negocieri cu Unicredit pentru reducerea / eșalonarea penalităților în 30 de zile.

În plus, conducerea ADR trebuia să informeze Corpul de control în legătură cu evoluția situației.

Cât ar mai fi rămas de plătit în prezent: peste 22,5 milioane de euro

Potrivit informațiilor HotNews.ro, în noiembrie 2022, ADR a informat Unicredit că a făcut demersuri către Ministerul condus de Burduja pentru obținerea fondurilor la rectificarea din noiembrie 2022.

În decembrie 2022, în urma rectificării bugetare, ADR a mai plătit 9,2 milioane de euro, astfel că din cele 31,8 milioane de euro a mai rămas în plată diferența de 22,5 milioane de euro, respectiv peste 112,9 milioane de lei.

Potrivit informațiilor HotNews.ro, ADR a solicitat pentru bugetul pe anul 2023 această sumă, dar Ministerul Digitalizării a aprobat pentru acest an doar suma de 87 milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu salarii, bunuri și servicii, investiții și despăgubiri civile.

Noul ministru al Digitalizării a trimis iar Corpul de control la ADR. Ce spun Ministerul și șeful ADR

Odată cu rocada guvernamentală PSD-PNL, noul minstru al Digitalizării, Gruia Ivan (PSD), a trimis din nou la finele lunii trecute același Corp de control să verifice situația de la ADR, dar problema este nerezolvată.

Deși președintele ADR, Dragoș Vlad (n.r. – în imagine lângă ministrul Burduja), a promis inițial că va prezenta în detaliu ce penalități totale a impus Curtea de Apel București în noiembrie 2020, ce demersuri și plăți a făcut între timp, mai ales după somația Unicredit și cât mai are de plătit autoritatea în prezent, acest lucru nu s-a întâmplat în răspunsurile transmise marți, 4 iulie 2023, către HotNews.ro.

VEZI AICI RĂSPUNSURILE ADR

Autoritatea confirmă în linii mari informațiile obținute pe surse de HotNews.ro, spune că a solicitat Ministerului Digitalizării pentru proiectul de buget aferent anului 2023 sumele necesare stingerii datoriei către Unicredit, dar că nu poate estima când se va întâmpla asta pentru că decizia nu îi aparține:

„La data de 01.11.2022, a fost comunicat către UniCredit Bank faptul că la nivelul ADR a fost analizat proiectul acordului de remitere parțială a datoriei și că au fost efectuate demersurile către ordonatorul principal de credite în vederea obținerii fondurilor.
Autoritatea pentru Digitalizarea României a solicitat MCID pentru proiectul de buget aferent anului 2023 sumele necesare efectuării plății către UniCredit Bank.
Având în vedere faptul că Autoritatea pentru Digitalizarea României este ordonator terțiar de credite, nu poate estima data stingerii datoriei.
Pentru alte detalii referitoare la analizele, verificările sau demersurile făcute de Corpul de Control al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, vă rugăm să vă adresați acestei instituții”, a precizat Dragoș Vlad, președintele ADR.

De cealaltă parte, Ministerul Digitalizării (MCID), condus acum de Gruia Ivan (PSD), a direcționat întrebările către ADR, iar în privința verificărilor Corpului de control a prezentat măsurile pe care le-a stabilit în sarcina ADR în urma verificărilor din iulie 2022, măsuri pe care HotNews.ro le-a prezentat deja mai sus.

VEZI AICI RĂSPUNSURILE MCID

Reacția Unicredit: No comment!

Nici Unicredit nu a vrut să ofere mai multe detalii despre litigiul prezent, confirmând însă că derulează procese de recuperare creanțe.

„UniCredit Bank nu comentează cu privire la relația cu clienții săi și nici în legatură cu acțiunile juridice aflate în desfășurare. Menționăm însă faptul că, în cursul normal al activității sale, banca derulează procese standard de recuperare a creanțelor, aplicând soluțiile optime uzuale, amiabile și/sau execuționale, în vederea acoperirii debitelor restante”, a transmis banca.

Din informațiile HotNews.ro, până la acest moment, Unicredit nu a mai transmis altă somație de plată, în afară de cea din august 2022, dar există riscul ca Autoritatea pentru Digitalizarea României să fie executată silit pentru neplata acestei datorii.

(Sursa foto: Dreamstime.com)