EXCLUSIV Cine a dat cu piciorul la încasări de 5 miliarde lei? Adrian Câciu spune că s-a decis în Coaliție ca modificările să se facă în Parlament / Replica Ministerului Finanțelor

În luna martie, Ministerul Finanțelor a văzut că sunt probleme cu încasările, așa că structurile din subordine (ANAF și Vama) au realizat un plan de măsuri pentru a crește veniturile.

Documentul a fost cerut chiar de Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, și se află la biroul său. Primul punct din acel document vorbește despre o măsură de combatere a evaziunii, dar în acel sens trebuia ca Ministerul să facă un proiect care să fie trimis la Guvern pentru adoptare.

HotNews.ro a obținut documentul pe care îl are Adrian Câciu și ne arată că exact piesa de rezistență prin care s-ar fi adus 5 miliarde lei la bugetul de stat nu a fost îndeplinit.

Mai exact, nu a fost adoptat un act normativ în acest sens din martie și până acum.

Este chiar primul paragraf din acel document:

„Adoptarea unui act normativ care să reglementeze obligația contribuabililor de a deține documente de proveniență pentru mărfuri, iar nerespectarea acestei obligații să poată fi sancționată de inspectorii ANAF, inclusiv prin confiscarea mărfurilor pentru care nu sunt deținute documente de proveniență”

Tot acel punct spune că un act normativ similar, Legea 12/1990, „a fost abrogat în anul 2020, după 30 de ani de aplicabilitate. În toți acești ani, acest act normativ a reprezentat cadrul de acțiune împotriva unor fapte ce se pot regăsi în apropierea evaziunii fiscale, fiind un instrument util în prevenirea acestui fenomen care afectează bugetul general consolidat al statului”.

Prin adoptarea acelui act normativ, „se readuce organelor de control acel instrument eficient de prevenire a evaziunii fiscale ca premisă pentru creșterea conformării voluntare, optimizarea colectării creanțelor fiscale, asigurarea eficientă a veniturilor bugetare și, nu în ultimul rând, consolidarea unui mediu concurențial onest”.

Cum am spus și mai sus, acest act normativ nu a fost pus în transparentă și nici nu a fost adoptat din martie și până acum.

Planul respectiv prevedea și alte măsuri, dar cei mai mulți bani ar fi venit din acest punct prin care Antifrauda ar fi avut instrumentul care îi lipsește.

În schimb, repetă ceea ce a făcut deja în martie: ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, le-a cerut noilor șefi din ANAF și Vamă ca până la începutul săptămanii viitoare să vină cu plan de acțiuni pentru recuperarea sumelor întârziate și pentru intrarea în normal cu colectarea, potrivit unor surse oficiale la Guvern.

Reacția lui Câciu: S-a decis în Coaliție să treacă prin Parlament

Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, a avut o reacție vizavi de acest subiect la finalul ședinței de Guvern de joi.

„Să detaliem mai întâi de ce am cerut un nou plan: pentru că sunt alți șefi la ANAF și Vamă și este normal să plece de la planul pe care ni l-au propus guvernamental. Să plece de la acel plan, să-l adapteze la situație, să-l îmbunătățească dacă este cazul, să vină cu noi soluții, astfel încât întârzierile în colectare, dar și elementele de estimare a programatului în colectare să se întâmple.

Ar fi îndreptate către companiile sau către agenții economici care nu sunt buni platnici. Le-am cerut acest lucru în mod expres.

Au fost mai multe acte normative pentru că au fost două tipuri de acțiuni. Au fost discutate în Coaliție și la nivel guvernamental. Au fost pe două paliere:

1. Operațional – plan de acțiunie al ANAF și vama

2. Guvernamental – legislativ pentru luarea unor măsuri.

Prin două componente de legislație trebuia Guvernul să intervină. Pe unul a intervenit, acea ordonanță de modificare a Codului de procedură fiscală legată de eșalonările simplificate

Al doilea act normativ, în baza avizării interministeriale prin care s-a sugerat să existe ca proiect de lege, s-a decis politic ca acesta să fie o inițiativă legislativă. La acest moment este depusă la Senat asumată de foarte mulți deputați, dacă nu mă înșel, PSD și PNL.

Asumarea politică este ca acest act normativ să treacă foarte rapid prin Parlament. Este la Senat, așteaptă o serie de avize de la comsiile de resort și eu sper ca până la finalul acestei sesiuni să treacă. Lucrurile s-au înfăptuit. „

Cu alte cuvinte, s-a ales drumul lung. Dacă se va reuși adoptarea până la finalul sesiunii, așa cum speră Câciu, mai durează și la Președinte. Va trebui să o promulge. Cu cât se mișcă lucrurile mai lent, cu atât se pierd mai mulți bani, iar Antifrauda ANAF nu are instrumentul potrivit.

Ministerul Finanțelor explică cum s-a ajuns aici într-un drept la replică

Ministerul Finanțelor a transmis HotNews.ro un drept la replică în care explică cum s-a ajuns în situația asta și face unele precizări.

Redăm mai jos, integral, dreptul la replică:

„Proiectul de act normativ la care faceți referire în articol a fost un proiect de lege inițiat de Ministerul Finanțelor în luna august a anului trecut. Mãsurile cuprinse în el fac parte din eforturile continue pe care ministerul le-a promovat de a combate evaziunea fiscalã. La momentul august 2022, proiectul de lege a fost transmis Ministerului Afacerilor Interne în calitate de co-inițiator.

Proiectul de act normativ s-a aflat în analizã la nivelul Ministerului Afacerilor Interne pânã la data de 14.03.2023, adicã 7 luni, când, acesta a fost restituit la MF, neavizat, dar cu referințã la o serie de discuții purtate cu privire la anumite soluții juridice.

În martie 2023, în contextul construirii unui plan de mãsuri operaționale și legislative, urmare a analizei fãcute în cadrul Guvernului cu privire la încasãrile din primele 2 luni ale anului, s-a luat decizia promovãrii unui proiect de OUG care sã cuprindã mãsurile menționate în inițialul proiect de lege.

Astfel, proiectul de act normativ refãcut a fost transmis Ministerul Afacerilor Interne spre avizare.

Ministerul Afacerilor Interne a înapoiat proiectul de act normativ avizat favorabil cu propuneri și observații. Propuneri care au fost analizate și parțial implementate.

Ministerul Finanțelor a solicitat și primit avizul Autoritãții Naționale pentru Protecția Consumatorilor și avizul domnului Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii.

De asemenea, au fost solicitate puncte de vedere din partea Consiliului Concurenței și Autoritãții Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

În continuarea parcurgerii etapelor de avizare interinstituționalã, proiectul de act normativ a fost transmis spre avizare Ministerului Justiției, care a restituit proiectul de act normativ avizat favorabil cu observații.

Parte din observațiile formulate de cãtre Ministerul Justiției au vizat aspecte de naturã constituționalã în sensul cã:

În forma propusã, din actul normativ nu rezulta în ce mãsurã soluțiile propuse se circumscriu unei situații extraordinare care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, reprezintã o situație obiectivã și independentã, nefiind furnizate aspecte referitoare la urgența care reclamã necesitatea reglementãrii.

De asemenea, s-a menționat faptul cã mãsurile de indisponibilizare, aspectele privind sarcina probei și reținerea bunurilor împreunã cu întârzierea desfãșurãrii circuitului comercial pot constitui restrângeri ale unor drepturi fundamentale (exemplificând în acest sens dreptul la proprietate și libertate economicã, arãtându-se faptul cã, din aceastã perspectivã, nivelul de reglementare alãturi de o justificare corespunzãtoare ar fi fost legea ca act al Parlamentului conform art. 53 din Constituție).

Având în vedere aceste observații, precum și opiniile partenerilor de dialog social formulate în cadrul Consiliului Economic și Social, s-a luat decizia refacerii proiectului de act normativ sub forma unei inițiative legislative depuse de parlamentari ai coaliției de guvernare în scopul acelerãrii procesului de adoptare.

În cazul în care Ministerul Finanțelor ar fi promovat proiectul de act normativ sub formã de lege, procesul de definitivare și avizare ar fi fost unul anevoios și de lungã duratã, fiind astfel necesar ca la nivelul Guvernului sã fie reluate toate dezbaterile și semnãturile instituțiilor avizatoare.

Astfel, în prezent, proiectul de lege se aflã înregistrat la Senat sub nr. B283/2023, urmeazã a fi supus adoptãrii în regim de urgențã.

Referitor la impactul bugetar menționat în articolul dumneavoastrã, respectiv cele 5 miliarde de lei, facem prezicerea cã estimarea este anualã, se referã la întreg anul 2023.”