Ministerul Finanțelor: Deficitul bugetar s-a înjumătățit față de aceeași perioadă din 2025, dar o criză politică poate șterge tot ce s-a câștigat

Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 21,09 mld lei, respectiv 1,03% din PIB, comparativ cu deficitul de 43,66 mld lei (2,28% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, arată datele Finanțelor transmise marți. Această evoluție reprezintă o diminuare de 1,25 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor.

Din păcate, criza politică în care am intrat nu ajută deloc. Dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani, spun specialiștii.

Pentru a acoperi aceste costuri suplimentare și a menține bugetul de stat în parametrii asumați față de partenerii europeni, România ar trebui să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să majoreze toate celelalte impozite. Un scenariu pe care România nu și-l permite.

Ce spun cifrele din primul trimestru din 2026, pe înțelesul tuturor pe scurt: statul a încasat mai mult, dar tot a cheltuit mai mult decât a câștigat.

Banii încasați – vestea bună

România a strâns 158,76 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, cu 12% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. De unde vin banii?

TVA-ul a adus 33,6 miliarde de lei — cu aproape 18% mai mult. Motivul principal: cotele de TVA au crescut prin legea fiscală adoptată în 2025, deci orice cumpărăm la magazin contribuie mai mult la buget. Totodată, statul a returnat și mai mulți bani firmelor (restituiri de TVA), ceea ce a ajutat companiile să aibă lichidități.

Impozitul pe salarii și dividende a generat aproape 18 miliarde de lei, cu 19% mai mult. Mare parte din creștere vine de la impozitul pe dividende (+53%), dar și de la eliminarea scutirilor fiscale pentru angajații din construcții, agricultură și IT — adică aceștia plătesc acum impozit ca toată lumea.

Contribuțiile sociale (CASS, CAS) au totalizat 53 de miliarde de lei — cea mai mare sursă de venit a statului. Au crescut cu 7%, ușor mai repede decât salariile din economie.

Fondurile europene au intrat în conturi cu 43% mai mult față de T1 2025 — aproape 13,2 miliarde de lei. Aceasta e o veste foarte bună: înseamnă că România absoarbe mai rapid banii din PNRR și din fondurile structurale.

Banii cheltuiți — vestea mai puțin bună

Statul a cheltuit 179,85 miliarde de lei — adică cu 21 de miliarde mai mult decât a încasat. Totuși, față de aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile au scăzut cu 2,8%. E un semn că măsurile de austeritate din Legea 141/2025 și-au făcut efectul.

Asistența socială rămâne cel mai mare capitol de cheltuieli: 63,5 miliarde de lei, ușor în scădere față de T1 2025. Pensiile, ajutoarele sociale și compensările la energie (49 de milioane de lei pentru facturi) sunt incluse aici.

Salariile bugetarilor au scăzut față de anul trecut — s-au eliminat o parte din sporuri și s-au înghețat cheltuielile salariale. Total: 40,85 miliarde de lei.

Investițiile au ajuns la 21,67 miliarde de lei. Aproape 75% din această sumă reprezintă proiecte cu finanțare europeană — PNRR și fonduri structurale. Investițiile din bani exclusiv românești au scăzut, parțial și pentru că în 2025 se plătiseră facturi restante.

Dobânzile la datoria publică au costat 13,37 miliarde de lei — cu aproape un miliard mai mult față de T1 2025, semn că datoria acumulată în anii anteriori ne costă tot mai scump.