Expansiunea mediatica a lui Sorin Ovidiu Vantu – ingrijoratoare din perspectiva standardelor UE
Pentru a finaliza preluarea grupului Catavencu, Sorin Ovidiu Vantu trebuie sa obtina aprobarea CNA. Legea nu permite concentrarea mediatica in audiovizual, pe care SOV va cauta sa o evite, din punct de vedere formal.
Precedentul Realitatea, pe care omul de afaceri a detinut-o in secret timp de doi ani, ingrijoreaza. Prin strategema pe care el insusi a dezvaluit-o, nu este exclus ca omul de afaceri sa detina prin entitati obscure si alte licente, in ciuda interzicerii legii.
Vantu e pe punctul de a deveni oficial proprietar a o serie de canale TV, radio, precum si a unor titluri de ziare: Realitatea TV si Realitatea FM ii apartin deja, prin Realitatea Media SA, Radio Guerrila (Polifonic SRL este inca in trustul Catavencu, pana la finalizarea tranzactiei); la fel, cotidianul “Cotidianul”, saptamanalele “Academia Catavencu” si “Le Monde Diplomatique”.
Neoficial, Vantu e tinta zvonurilor ca are mai multe canale decat cele la care isi recunoaste paternitatea.
Radio Total are un parinte necunoscut, cata vreme este detinut majoritar de firma cipriota Radoway Limited Cipru, cu actionari necunoscuti (folosita anterior ca vechicul si pentru Realitatea TV).
Ziarul “Ziua” isi trage de asemenea seva din Insulele Virgine, si nici “Gardianul” nu este scutit de zvonuri legate de omul de afaceri.
Iar aceste zvonuri sunt alimentate de insasi stratagema SOV, prin care parintele FNI a ras in nas timp de doi ani celor care il suspectau ca detinand Realitatea TV.
I-a ras in nas inclusiv unicului organismul de reglementare in audiovizual, Consiliul National al Audiovizualului (CNA), care nu a avut puterea sa afle identitatea proprietarului Realitatea TV dacat atunci cand s-a hotarat Vantu sa iasa public.
Lipsa de transparenta – problema pe care industria media din Romania se parea ca o depasise -, precum si pericolul de concentrare nu sunt in acord cu standardele democratiei europene. Daca legea romaneasca are lacune sau creeaza pe alocuri paradoxuri, in Franta jurnalistii insisi au facut greva cand un concern puternic (Dassault-acum EADS) s-a implantat in presa.
Vantu se masoara cu o lege slaba
Spre deosebire de majoritatea statelor UE, in Romania legislatia anti-concentrare priveste mass-media doar din unghiul audiovizual, referiri specifice la presa tiparita lipsesc.
[c:2:d] Mai mult, din punct de vedere al concentrarii mediatice, Legea audiovizualului contine un paradox: interzice unui proprietar sa detina mai multe licente daca acestea apartin mai multor societati, dar i le permite daca sunt toate trecute pe aceeasi companie.
Din punct de vedere legal, Vantu trebuie sa obtina de la CNA aprobarea pentru a face transferul de licenta al radio Guerrila de la o societate la alta, mai exact de la Polofnic SRL la Realitatea Media SA.
Mihaela Stanculescu, director Marketing la Realitatea Media, precizeaza: „cunoastem Legea Audiovizualului si am gandit achizitia luand in calcul toate detaliile. Procesul de preluare se va derula in etape si nu ne vom afla – cum nu suntem nici acum – in situatia de a depasi pragul celor 20% mentionat in art. 44 din legea mentionta”.
Vicepresedintele CNA, Attila Gasparik, spune ca Realitatea Media SA nu a inceput inca nici un demers la CNA. “Noi am aflat din presa despre finalizarea negocierilor”. Ca urmare a anuntului, CNA i-a invitat pe reprezentantii Realitatea TV sa explice in sedinta publica de joi, 1 iunie, felul in care vor fin indeplinite conditiile legale, adauga Gasparik.
Reamintim ca luni, 29 mai ac, compania a anuntat finalizarea negocierilor pentur intreg grupul Catavencu (din care face partre Guerrila, “Academia Catavencu” si “Le Monde Diplomatique”, alaturi de alte publicatii de nisa), urmand ca tranzactia sa fie definitivata in urmatoarea perioada.
Propria stratagema il discrediteaza pe Vantu
Pe de alta parte, zvonurile cu privire la achizitiile neoficiale nu ii sunt favorabile magnatului mediatic, din punct de vedere al credibilitatii, al transparentei.
Faptul ca a stat doi ani ascuns, ca nu a dezvaluit detinerea Realitatii TV creeaza un precedent, care subrezeste credibilitatea esafodului formal-legal pe care SOV isi bazeaza achizitiile.
Lipsa transparentei este cu atat mai grava cu cat, demonstrata – ceea ce este aproape imposibil – ar duce la situatii ilegale.
Daca se adevereste ca SOV este in spatele firmei cipriote de la Radio Total (Radoway ltd Cipru), atunci tranzactia pe reteaua radio ar fi blocata de art. 44 (9) din Legea audiovizualului. Potrivit acestuia, un proprietar nu poate detine mai mult de doua licente de acelasi tip.
Ramane intrebarea: cum se va dovedi acest lucru, cata vreme Sorin Ovidiu Vantu a ras in nas transparentei jongland cu un artificiu simplu aplicabil in paradisurile fiscale: ‘optiunea’, pe care a invocat-o la Realitatea TV? De ce nu ar repeta schema in alte afaceri media?
[c:3:s] In cazul Radio Total, CNA a cerut inca din februarie identificarea proprietarului, tocmai pentru a putea aplica Legea audiovizualului, fara prea mari rezultate insa.
Daca in domeniiul radio-TV cel putin exista reglementari, trasparenta presei tiparita este total neglijata de legislatia romaneasca.
Fapt ingrijorator pentru expertii media, concentrarile in domenii conexe – presa scrisa si audiovizualul, audiovizualul si cablul, mass-media si publicitatea – scapa oricaror reglementari.
Din contra, aproape toate statele UE au luat masuri impotriva concentrarii pe diagonala (cross-ownership), iar in putinele cazuri cand acestea lipsesc (Italia, Franta) situatia pluralismului si a diversitatii ingrijoreaza. Mai exista si exemplul Finlandei, unde standardele profesiei sunt atat de bine inradacinate, incat nu este nevoie de restrictii speciale pentru a proteja valorile democratice.
[Raportul Institutului European pentru Mass-Media]
Proprietatea incrucisata nu are reguli
In Romania o televiziune poate cumpara o serie de publicatii, concentrarea e judecata doar pe orizontala (in cadrul aceluiasi sector).
Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, considera ca acest aspect ar trebui sa preocupe. „Legea e lege si ea trebuie sa se aplice, macar pe zona de concentrare mediatica in audiovizual, unde legea da instrumente pentru a nu se strange mai multe instrumente intr-o singura mana.
Din pacate, pe cross-ownership [proprietatea incrucisata, intre presa tiparita si audiovizual, de exemplu] nu avem reglementari”.
Limitarile cross-ownership nu pot fi impuse prin legislatia UE, acestea fiind apanajul legislatiilor nationale. Cu toate acestea, un raport realizat cu privire la statele membre arata ca in majoritatea tarilor UE unde pluralismul era amenintat de concentrare, guvernele au adoptat reglementati anti concentrare incurcisata.
[Raportul Institutului European pentru Mass-Media]
Potrivit acestui raport, in Franta, dupa ce concernul aeronautic Dassault (devenit EADS) a preluat 83% din Socpress (Le Figaro, L’Express ou Valeurs Actuelles), jurnalistii au facut greva. Groupe Amaury (Le Parisien/Aujourd’hui en France, L’Equipe), Socpresse (acum Dassault) si Le Monde SA (Le Nouvel Observateur, La Vie sau Telerama) detineau 68% din presa cotidiana.
Mai mult, Federatia Europeana a Jurnalistilor (FEJ) a spus ca aceasta concentrare „ameninta pluralismul si diversitatea”. FEJ a facut aluzie directa la imperiul fostului premier Berlusconi: „exista pericolul ca Franta sa urmeze Italiei in modelul periculos pentru democratie prin care mass-media ajung in mainile catorva persoane”.
[Raportul Institutului European pentru Mass-Media]
FEJ si jurnalistii din Franta au luat atitudine cerand Uniunii Europene sa actioneze impotriva concentrarii incrucisate (cross-ownership) si a concentrarii.
In Germania nu exista concentrare majora in audiovizual, pentru ca exista restrictii de proprietate incrucisata.
[V. Raportul citat]
In state ca Ungaria, Slovenia, legea interzice concentrarea nu doar in interiorul industriei audiovizuale, cum este in Romania, ci si intre domenii conexe (ex. presa scrisa si audiovizualul, industria publicitatii si media, industria de cablu si media etc). Acest lucru este important pentru ca transmiterea informatiei sa nu fie concentrata in mainile unui grup restrans de persoane.
Romania: Concentrarea media – o tendinta vizibila
Intr-o analiza realizata pentru Bruxelles, Consiliul Concurentei roman avertiza inca din 2005: “Una dintre tendintele vizibile in ultimii ani a fost concentrarea media. […] Fuziunile intre diversi furnizori de continut trebuie analizate cu atentie pentru a preveni crearea de oligopolurilor sau a unor firme cu pozitie dominanta”.
Chiar daca UE lasa guvernele sa isi faca propiile politici nationale in acest domeniu, “trebuie remarcat ca Parlamentul European a cerut printr-o serie de rezolutii masuri concrete pentru a asigura pluralismul media.
[c:4:d]Un exemplu ar fi Raportul Parlamentului European din 5 aprilie 2004 cu privire la riscurile violarii liberatii de exprimare, in special in Italia – realizat de Comisia pentru Libertatile si Drepturile Cetatenilor, Justitie si Afaceri Interne.
Ingrijorari cu privire la concentrarea in crestere / ingrijorari speciale cu privire la noile state membre au fost exprimate foarte serios in raportul din 6 aprilie 2004: “cresterea concentrarii in media ameninta pluralismul […] Fara aplicarea eficienta a unor reglementari anti-concentrare, pluralismul media risca sa fie surclasat de dezvoltarile rapide ale pietelor. […]
Aplicarea unui control al concurentei strict in pitele orizontale si verticale este o conditie obligatorie pentru a avea un pluralism efectiv si sustenabil”.
INTERVIURILE HotNews.ro