Expunerea la pesticide din fructe și legume ar putea fi mai mare decât arată datele oficiale. Prin ce metode ne protejăm

În România, controalele oficiale arată că doar 1,1% dintre probele de fructe, legume și cereale din producția internă au depășit în 2025 limitele legale pentru reziduuri de pesticide. Dar urme detectabile apar frecvent, mai ales în fructe, iar cercetări recente ridică o întrebare pe care reglementările europene încă o rezolvă incomplet: ce se întâmplă când mai multe reziduuri ajung simultan în farfurie?

Trei rapoarte publicate în ultimele luni – unul în Statele Unite, altul la nivel european și un al treilea în Regatul Unit – sugerează, independent unele de altele, că expunerea reală a consumatorilor la pesticide prin dietă depășește cu mult rezultatele testelor individuale aplicate fiecărei substanțe în parte. Între timp, Comisia Europeană a anunțat, în decembrie 2025, intensificarea controalelor asupra alimentelor importate în UE, inclusiv verificări mai frecvente pentru reziduuri de pesticide.

Dieta influențează nivelul de pesticide din organism

Un studiu publicat în International Journal of Hygiene and Environmental Health, realizat de cercetătorii de la Environmental Working Group (EWG), arată că persoanele care consumă mai multe fructe și legume cu niveluri ridicate de reziduuri, cum ar fi căpșunile, spanacul sau ardeiul gras, prezintă concentrații mai mari de pesticide în urină. Studiul, dat publicității pe 4 martie 2026, a analizat date de la 1.837 de participanți ai programului federal american NHANES (National Health and Nutrition Examination Survey, 2015-2016) și le-a corelat cu testele Departamentului Agriculturii SUA (USDA) privind reziduurile de pe produsele agricole din perioada 2013-2018.

Cercetătorii au creat un „scor de expunere alimentară la pesticide” bazat pe tipul de fructe și legume consumate, frecvența cu care anumite substanțe chimice au fost detectate pe acele produse, cantitățile măsurate și toxicitatea relativă a fiecărui pesticid. Au comparat apoi aceste scoruri cu 15 biomarkeri de pesticide din urină, reprezentând trei categorii principale: organofosfați, piretroizi și neonicotinoide.

Alexis Temkin, vicepreședinte pentru cercetare la Environmental Working Group (EWG) și autoarea principală a studiului, spune că dieta influențează cantitatea de pesticide măsurată în corp. Fructele și legumele sunt recomandate în alimentație pentru conținutul lor nutritiv, însă pot reprezenta și o sursă importantă de expunere la aceste substanțe.

Conform cercetării, produsele agricole testate de USDA conțineau urme măsurabile din 178 de pesticide diferite. Însă doar 42 dintre acestea au biomarkeri detectabili în probele de urină analizate în studiu. Expunerea reală ar putea fi, prin urmare, mai mare decât cea surprinsă de sistemele actuale de monitorizare.

Asocierea dintre consumul de fructe și legume și nivelul pesticidelor din organism a devenit vizibilă abia după ce cartofii au fost eliminați din setul de date. Cercetătorii spun că acest lucru se explică prin felul foarte diferit în care sunt consumați cartofii (prăjiți, copți, fierți sau transformați în piure) lucru care face dificilă compararea lor cu alte legume.

„Acest studiu se bazează pe cercetări anterioare care au arătat că anumite fructe și legume sunt o cale principală de expunere la pesticide pentru milioane de americani. Copiii mici și femeile însărcinate sunt deosebit de vulnerabili la efectele nocive ale expunerii”, a adăugat Alexis Temkin.

Situația din România: unde apar cel mai des reziduuri de pesticide

România, ca producător agricol și importator de fructe și legume din state vecine UE și non-UE (Moldova, Turcia, Egipt), se confruntă cu riscuri specifice.

Cel mai recent raport al Autorității Naționale Fitosanitare, realizat în urma controalelor din 2025 și publicat în februarie 2026, arată că, din cele 4.092 de probe din producția internă, doar 45 au fost neconforme, iar astfel, rata totală de neconformitate a fost de 1,1%. În cazul fructelor, mai mult de jumătate dintre probe aveau urme detectabile de pesticide, chiar dacă aproape toate erau în limite legale. Cele mai multe reziduuri de pesticide au fost identificate în:

• struguri de masă,
• struguri pentru vin,
• căpșune,
• mere,
• piersici,
• caise,
• pere.

În categoria legumelor, cele mai multe probleme au fost înregistrate în cazul roșiilor și salatei verzi. Legumele la care reziduurile apar des, chiar dacă de cele mai multe ori sub limita legală sunt:

• salată: reziduuri în 66% dintre probe;
• leuștean: 79%;
• mărar: 69%;
• țelină cu frunze: 58%;
• roșii: 32,7%;
• ceapă verde: 33,6%;
• usturoi: 39%;
• pătrunjel frunze: 49%.

Potrivit raportului, o pondere mare a reziduurilor provine din tratamentele cu fungicide.

Pesticidele din alimentele de pe piața din România au făcut și subiectul unui studiu publicat în Journal of Xenobiotics (2025), realizat de cercetători de la Universitatea Politehnica București, Centrul Universitar Pitești. În 620 de probe de fructe și legume de pe piața românească care au fost analizate, au fost identificați 74 de compuși pesticide. Boscalidul și azoxistrobinul au fost frecvent detectate în mere și căpșuni, iar difenoconazolul și acetamipridul au predominat în castraveți și roșii.

Deși majoritatea reziduurilor s-au încadrat în limitele europene, aproximativ 6% din probe, în general din produse importate, au avut concentrații care se apropiau de pragurile critice, cele mai mari depășiri fiind observate pentru clorpirifos și lambda-cihalotrin (până la 0,25 mg/kg).

Rezultate similare în SUA

Tot EWG publică anual ghidul „Shopper’s Guide to Pesticides in Produce”, care include o listă cu 12 fructe și legume cu cele mai mari niveluri de reziduuri de pesticide. În ediția din 2025 (cea mai recentă disponibilă), metodologia a fost actualizată pentru a include și toxicitatea substanțelor detectate, nu doar cantitatea lor. Peste 95% din probele convenționale de produse aflate pe această listă conțineau pesticide.

Fasolea verde, spanacul, ardeii grași și iuți, varza kale și frunzele de muștar s-au situat în fruntea clasamentului din perspectiva toxicității. Murele și cartofii au intrat pentru prima dată pe listă: 93% din probele de mure aveau pesticide detectabile, cu o medie de patru substanțe chimice diferite per probă.

De cealaltă parte, lista celor 15 produse cu cele mai scăzute reziduuri include avocado, porumb dulce, ananas și ceapă, produse în cazul cărora aproape 60% din probe nu au prezentat urme detectabile de pesticide.

Struguri cu 16 pesticide diferite într-o singură probă în Marea Britanie

O analiză a Pesticide Action Network (PAN) UK, publicată în februarie 2026 pe baza datelor guvernamentale britanice, a identificat 12 alimente expuse la un „efect de cocktail”, situație în care mai multe pesticide combinate amplifică toxicitatea individuală a fiecăruia.

Strugurii au fost cei mai contaminați: o probă conținea reziduuri de cel puțin 16 pesticide diferite, iar cel puțin 90% din cele 108 probe de struguri testate conțineau pesticide multiple. O mostră de stafide din Turcia includea substanțe chimice de tip PFAS, așa-numitele „chimicale eterne”, care nu se descompun natural în organism și se acumulează în timp, fiind asociate cu cancerul, dar și cu afectarea importantă a mediului.

În cazul grepfrutului, circa 99% din probe conțineau reziduuri de pesticide multiple, una dintre ele cu 10 tipuri diferite de substanțe chimice. Alte produse afectate:

• 79% din probele de limete,
• 67% din cele de banane,
• 49% din probele de ardei grași dulci,
• 46% din cele de pepene galben.

Ardeii iuți conțineau până la 11 pesticide diferite, iar o probă de broccoli – 8.

„Am constatat că un sfert din legume și trei sferturi din fructe conțin pesticide multiple”, notează specialiștii din cadrul PAN UK. În total, 123 de substanțe chimice diferite au fost identificate în cele 17 tipuri de fructe și legume testate, dintre care 42 de pesticide cu legături dovedite cu cancerul și 21 despre care se știe că interferează cu sistemele hormonale, putând duce la malformații congenitale, tulburări de dezvoltare și probleme de reproducere.

Aproape 29% din pesticidele descoperite nu sunt aprobate pentru utilizare

Programul guvernamental britanic a testat 3.482 de probe, verificând un total de peste un milion de combinații aliment-pesticid. Dintre acestea, 51,26% nu au avut reziduuri detectabile, 46,67% s-au încadrat sub limita maximă admisă, iar 2,07% au depășit-o. Însă PAN UK argumentează că aceste limite nu țin cont nici de expunerea prin ambalajele din plastic și apă, nici de efectul combinat al mai multor substanțe. Mai mult decât atât, circa 29% din pesticidele descoperite nu sunt aprobate pentru utilizare de fermierii britanici, dar ajung în alimentație prin produsele importate.

Europa: 85% din mere, contaminate cu cocktailuri de pesticide

Un raport al Pesticide Action Network (PAN) Europe, publicat pe 29 ianuarie 2026, a tras un semnal de alarmă privind contaminarea merelor din 13 țări europene, inclusiv Italia, Franța, Germania, Spania și Polonia (țara din care România importă cele mai multe mere). Cercetătorii au analizat 59 de probe de mere cumpărate din supermarketuri și piețe, colectate în septembrie 2025.

Rezultatele au scos la iveală că 93% din probele de mere conțineau cel puțin un reziduu de pesticid, iar 85% conțineau reziduuri de la mai multe pesticide simultan, unele probe cu până la 7 substanțe chimice diferite. Doar 7% din merele testate nu au avut reziduuri detectabile. În plus, 71% conțineau cel puțin un pesticid din categoria celor mai periculoase din UE, 64% conțineau cel puțin un pesticid de tip PFAS (substanțe chimice persistente), iar 36% conțineau un pesticid neurotoxic.

Fludioxonilul, un pesticid PFAS clasificat drept perturbator endocrin în UE în 2024, a fost găsit în aproape 40% din probe. PAN Europe a subliniat: „Ar fi trebuit interzis, dar statele membre UE blochează acest lucru de un an. Este toxic pentru ficatul și rinichii oamenilor și decimează peștii și amfibienii din mediile acvatice”.

Dacă aceste mere ar fi vândute ca alimente procesate pentru bebeluși, 93% din ele ar depăși limita legală a UE de pesticide pentru copiii sub 3 ani (0,01 mg/kg). „Părinții tineri nu sunt conștienți că hrănirea copiilor cu fructe și legume proaspete obișnuite le crește destul de mult expunerea la pesticide, uneori de peste 600 de ori”, a avertizat Gergely Simon, reprezentant al PAN Europe.

Între 2012 și 2022, nivelul mediu al reziduurilor de pesticide din primele 10 fructe consumate de copii a crescut cu 17%, potrivit unui studiu Foodwatch Netherlands.

Reacția autorităților europene

Cea mai recentă evaluare a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) privind reziduurile de pesticide din alimente, publicat în mai 2025, a analizat 132.793 de probe din statele membre UE, Norvegia și Islanda. Conform agenției, 98% din probe s-au încadrat în legislația europeană: 58% nu conțineau reziduuri cuantificabile, 38,3% conțineau reziduuri sub limitele legale, iar 3,7% au depășit limita maximă de reziduuri (MRL), din care 2% au fost considerate neconforme.

Totuși, o analiză a organizației Foodwatch a demonstrat că în probele alimentare din UE au fost detectate 580 de substanțe diferite, provenite de la peste 400 de pesticide, dintre care peste 200 sunt interzise în UE.

Produse precum bananele, ceaiul, orezul și condimentele au prezentat, în circa 50% din probe, reziduuri ale unor substanțe ilegale în UE. Pesticidele interzise cel mai frecvent întâlnite au fost insecticidele imidacloprid, tiametoxam, clorpirifos și bifentrin, precum și fungicidele carbendazim și flutriafol, multe dintre ele clasificate de FAO (Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură) ca „pesticide extrem de periculoase” din cauza riscurilor cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere.

Raportul EFSA indică și faptul că 25,5% din totalul probelor conțineau reziduuri multiple de pesticide. Recordul a aparținut unei probe de ardei iute din Cambodgia, care conținea 37 de pesticide diferite, probă declarată neconformă, iar lotul a fost distrus. Cele mai frecvente cazuri de reziduuri multiple au fost observate la:

• ardei dulci (5.717 probe),
• portocale (2.756),
• lămâi (2.032),
• mandarine (1.490),
• mere (1.238),
• pere (1.163),
• căpșuni (1.092).

Ce pot face consumatorii

Toate organizațiile citate în aceste studii insistă pe același mesaj: nu renunțați la fructe și legume. Beneficiile nutriționale ale consumului de produse vegetale depășesc, conform consensului științific, riscurile asociate cu reziduurile de pesticide. Dar există câteva strategii care pot reduce expunerea.

Cercetările arată că trecerea de la produse convenționale la cele ecologice (organice), care nu sunt cultivate cu anumite pesticide sintetice, poate scădea nivelul biomarkerilor de pesticide din organism în doar câteva zile. Când bugetul nu permite achiziționarea exclusivă de produse bio, prioritizarea cumpărăturilor ecologice în locul produselor cele mai contaminate este o abordare practică. Astfel, în România, ar fi recomandată achiziția căpșunilor, salatei verzi, verdețurilor și merelor din agricultura ecologică.

PAN Europe recomandă, atunci când este posibil, alegerea merelor ecologice, mai ales pentru copii, și îndepărtarea cojii înainte de consum. O parte dintre substanțe poate rămâne totuși în pulpă. Spălarea sub jet de apă timp de 15 până la 20 de secunde reduce o parte din reziduuri. O soluție cu bicarbonat de sodiu, o linguriță la două căni de apă, cu înmuiere timp de aproximativ 15 minute, s-a dovedit mai eficientă decât apa simplă sau soluțiile comerciale pentru spălarea fructelor și legumelor.

Prepararea termică, la aburi sau în cuptor, poate reduce, de asemenea, nivelul pesticidelor. Metoda este utilă în special pentru alimente precum spanacul, ardeii sau alte legume care apar frecvent pe listele de produse cu reziduuri mai ridicate.

Autoritățile nu analizează încă interacțiunea dintre pesticide

Problema de fond, evidențiată de toate rapoartele menționate, este că autoritățile de reglementare, atât EPA în Statele Unite, cât și EFSA în Europa, evaluează pesticidele individual, fiecare substanță în parte, și stabilesc limite maxime admise pentru fiecare. Dar nimeni nu analizează ce se întâmplă când un consumator mănâncă un măr care conține simultan 5, 6 sau 7 reziduuri diferite. Interacțiunea dintre aceste substanțe, așa-numitul „efect de cocktail” sau „efect cumulativ”, ar putea amplifica toxicitatea fiecăreia.

„Unul dintre cele mai izbitoare rezultate este că 85% din merele testate conțineau reziduuri de pesticide multiple. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a primit sarcina, acum 20 de ani, să dezvolte o metodologie de reglementare a efectelor de cocktail ale pesticidelor, dar încă nu și-a îndeplinit această obligație legală”, a declarat Gergely Simon, de la PAN Europe.

Un purtător de cuvânt al EFSA a declarat pentru Euronews că munca de evaluare a problemei „cocktailului de pesticide” este „complexă”, presupunând seturi mari de date, instrumente software noi și o colaborare extinsă cu parteneri europeni și internaționali. Abia în 2020, EFSA a realizat o evaluare-pilot a efectelor combinate asupra sistemului tiroidian și nervos, iar din 2021, Comisia și EFSA lucrează la extinderea evaluărilor de risc cumulativ. Un exercițiu-pilot cu statele membre este planificat pentru sfârșitul lui 2026, iar integrarea completă în legislație este prevăzută de-abia pentru 2030.