Factura dobânzilor datoriei crește mai repede decât economia, avertizează prim-viceguvernatorul BNR
Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, a publicat recent o analiză despre situația finanțelor publice
Datoria publică s-a triplat în șase ani
România a împrumutat masiv în ultimii ani. Datoria publică a crescut de la 413 miliarde de lei în 2019 la peste 1.200 de miliarde de lei estimate pentru sfârșitul lui 2025, spune Leonardo Badea. În șase ani, statul a acumulat de trei ori mai multă datorie decât avusese până atunci. Asta se întâmplă pentru că, an de an, statul cheltuie mai mult decât încasează. Diferența – deficitul bugetar – se acoperă prin noi împrumuturi.
Factura dobânzilor a explodat
În 2019, România plătea circa 12 miliarde de lei pe an doar ca dobânzi la datorii. În 2026, estimarea ajunge la aproape 60 de miliarde de lei – de cinci ori mai mult, avertizează numărul 2 din BNR.
Ca să înțelegem proporția: 60 de miliarde de lei înseamnă cam cât cheltuie statul pe sănătate sau cât reprezintă un sfert din bugetul de pensii. Sunt bani care se duc pe rambursarea împrumuturilor, nu pe spitale, școli sau drumuri.
De unde împrumutăm?
România se împrumută din două surse principale:
Intern – de la băncile românești și de la populație (prin titlurile de stat „Tezaur” și „Fidelis”). Problema e că băncile au ajuns la limita cât pot absorbi, iar economisirile românilor nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile statului.
Extern – prin obligațiuni emise pe piețele internaționale (Eurobonduri). Acestea au avantajul că sunt pe termene mai lungi, ceea ce reduce presiunea imediată de rambursare. Dezavantajul e că România devine dependentă de starea de spirit a investitorilor străini – dacă aceștia se neliniștesc, costurile cresc brusc.
Momentan, finanțarea externă a devenit principalul motor: statul împrumută net peste 80 de miliarde de lei pe an de pe piețele externe, mai arată Badea.
Problema fundamentală, spune el, este că creștem, dar nu suficient față de cât ne costă
Există o regulă simplă în economie: dacă economia crește mai repede decât dobânzile pe care le plătești la datorii, situația e gestionabilă – creșterea „diluează” datoria.
Dacă, în schimb, dobânzile sunt mai mari decât creșterea economică, datoria devine din ce în ce mai greu de dus.
România se află într-o zonă de risc: creștem bazându-ne pe consum și importuri – adică cumpărăm mult din afară. Asta face ca deficitul comercial să rămână cronic, ceea ce îngrijorează investitorii și îi determină să ceară dobânzi mai mari pentru a ne împrumuta bani. Un cerc care se auto-alimentează.
Ce se întâmplă dacă nu se schimbă nimic?
Dobânzile mari concurează direct cu investițiile. Cu alte cuvinte, cu cât plătim mai mult pe datorii vechi, cu atât rămânem cu mai puțini bani pentru autostrăzi, spitale sau școli — tocmai investițiile care ar putea face economia să crească mai repede.
Badea avertizează că România riscă o capcană: dobânzile mari duc la investiții puține, care duc la o creștere economică slabă, ceea ce face datoria și mai greu de gestionat.
Care e soluția?
Prim-viceguvernatorul BNR identifică două priorități clare:
- Reducerea deficitului bugetar – statul trebuie să cheltuie mai responsabil, pentru ca investitorii să capete încredere că România nu va scăpa situația de sub control. O credibilitate mai bună înseamnă dobânzi mai mici.
- Schimbarea modelului de creștere – mai puțin consum și importuri, mai mult din ce producem noi. Fondurile europene (PNRR) și reformele legate de aderarea la OCDE sunt instrumentele concrete prin care România poate face această tranziție. Vezi aici analiza integrală a prim-viceguvernatorului BNR Leonardo Badea