Felix Tataru: Incerc sa fac tot ce pot ca sa nu fiu ticalos, si cred ca nu sint, da’ am indoieli
Patronul agentiei de publicitate GMP, care a facut toate campaniile lui Basescu. Cistigatoare. Dar si campaniile la Bucovina lui Hayssam, Rosia Montana, Apa Nova, suspectate de relatii neprincipiale cu Basescu.
„Baga-mi-as, iar a venit Basescu!“
Reporter: Cind l-ai intilnit pe Basescu prima oara?
Felix Tataru: In ’96, eram operator la PRO TV si i-am luat un interviu. A zis direct: „Dom’le, noi nu avem dupa ce bea apa! Hai, dom’le, sa facem drumuri normale si, apoi, facem si autostrazi!“. Mi-a placut abordarea pragmatica. Dupa aia am avut, asa, un dinte impotriva lui, reporterul era chiar sotia mea si-n iarna respectivului an am stat tot Craciunul sa-l filmam pe el la Comandamentul de iarna. Tot timpul filmam ce-i cu trenurile. Baga-mi-as, iar a venit Basescu!
Rep.: Si cum te-a facut de-al lui?
F.T.: Am ajuns la PD independent de vointa lui, prin Euromedia. Cei de la PD au intrebat: „Dom’le, nu stii pe cineva sa faca afise?“. Nu voiau sa se cupleze cu agentii… Noi eram niste baieti care faceam afise si-asa am ajuns acolo! Eram operator si cochetam cu publicitatea, mi-am inchiriat un apartament si-n lunile in care n-aveam de lucru, luam salariul de la PRO si plateam casa, secretara si pixurile. Incropeala.
Stii insa ce m-a salvat mereu? Mi-am dat seama de limitele pe care le aveam si am apelat la oamenii potriviti. Subiectul: campanie pentru candidatul PD la Primarie, un om, saracul, fara charisma, si-atunci, hai, oricum nu cistiga, hai sa punem accentul pe toata echipa, sa fie prima campanie care se face unui „brand“ politic, unui partid!
Si am zis: ori faceti cum zicem noi, ori schimbati candidatul. Si am avut o cearta tare, cu candidatul de fata… Era penibil! A doua zi ma suna de la PD: „Basescu sau Simona Marinescu?“ Zic: „Basescu, asta poa’ sa cistige!“. Cind am zis, aveam o emotie de-aici, din stomac, din buric. Basescu n-a vrut sa se vada cu noi. A acceptat cinci minute. Am zis: „Dati-ne un «brief»!“. „Ce e aia? Eu sint «detergentul Basescu», vindeti-ma!“ Am ramas perplex. Nu intelegeam, „bai, ne-a angajat sau nu?“.
Rep.: A platit la timp?
F.T.: Dupa asta, in 2004, sa lucram iar. Nu! Pai, PD-ul are datorii la mine. „Cum?“ A verificat, ne-a dat banii. De atunci ne da banii la timp. De unde era datoria? In 2000, Petre Roman i-a zis lui Basescu: „Bai, Traiane, da-mi-i, mai, si mie pe baietii aia care te-au facut primar, sa ma faca presedinte!“. Am lucrat trei saptamini la „latrat“, zero continut, zero consistenta, a fost groaznic, ne-am retras. Nu ne inspira, era foarte plin de el. Datoria de aici era. El, fata de mine, n-a ramas niciodata cu datorii. Alianta, acum, da!
„Eu cred in Basescu!“
Rep.: Ma, tu tii cu Basescu!
F.T.: Absolut! Tu ce parere ai?
Rep.: N-ai detasarea fata de client? E client, nu?
F.T.: Eu cred in el.
Rep.: Da’ ce e? Prietenul tau?
F.T.: Nu e prietenul meu. E o relatie de parteneriat… Nescrisa, deci e o chestie emotionala…
Rep.: Se desparte usor de voi, de oamenii cu care se-nconjoara. Saftoiu, Plesu…
F.T.: De asta am ramas si sint departe. Ca sa vezi relatia mea. Am auzit la TV de suspendare, am avut un soc. Deci eu, instantaneu, cind am aflat, m-am dus in piata. Chestia asta depasea relatia mea cu el.
Rep.: Mama, esti din ala, nebun.
F.T.: Da! Si-au venit oamenii din firma cu mine, fara sa le zic.
Rep.: Ai scos fitosii in piata.
F.T.: Ha, ha, ha! Da, ma rog. Si dupa vreo saptamina, dom’le, aveam intrebari, si el a inteles si a venit aici. De la bucatareasa pina la GM, am stat cu el. A fost… Dezarmant de sincer, stii! Frate, vreau sa lupt pentru omul asta. Imi place.
Rep.: Lingusesti, ii esti sluga?
F.T.: Tu ai plati consultant care te-ar lingusi? Eu cred ca nu. Nu! Avem de multe ori divergente. In 2004, cea mai mare divergenta a fost pe portocaliu. Ma suna: „Felix, ai dat drumul la tricouri?“. Zic: „Dom’ Basescu, nu mi-ati spus culoarea…“, „Albastre!“, „Daca-s portocalii, ii dau drumul, daca nu, nu!“. A venit o colega cu o poza, facuta in Amsterdam, si acolo erau sute de oameni, iar 20-30 in portocoliu imbracati… aveai senzatia ca sint sute. Unii maninca cacat ca am importat „orange revolution“ din alta parte… Noi am fost primii care am facut-o si, dupa aia, au luat-o de la noi. A fost o nebunie de portocaliu. Si Basescu a zis: „Bai, ce misto e!“.
„Sa traiti bine!“ – advertising
Rep.: „Sa traiti bine!“ a fost ideea voastra?
F.T.: Da. Cu Basescu noi am facut sedinta foto in prima zi de campanie, dupa o noapte cu un cutremur. Mai tii minte? Campania a inceput cu un cutremur. Destul de nasol, si el n-a dormit. Bai, si-avea niste cearcane!
Rep.: Si Adobe Photoshop dormea?
F.T.: Am scos noi ce-am putut, dar nu poti sa-l pui chiar asa. Dar ne-a salvat o singura pozitie, ultimul diapozitiv, si zic: „Dom’le Basescu, vreau sa faceti salut!“, „Hai, mai, Felix, nu stii ca trebuie chipiu?“ „O bagam undeva noi, pe Internet, incercati sa fiti mai zimbitor.“ „Bine, mai! Hai!“. Eugen Ciocan a fotografiat, a fost singurul „slide“ si a iesit cea mai pozitiva imagine
INTERVIURILE HotNews.ro