Fenomenul astronomic al lunii august: Curentul de meteori Perseide va avea activitatea maximă în noaptea de duminică spre luni
Fenomenul astronomic caracteristic lunii august este curentului de meteori Perseide. Deşi activitatea sa începe în luna iulie (17) se întinde până spre sfârşitul lunii august (24), faza maximă a curentului de meteori Perseide este în noaptea dintre 12-13 august. În acest an pot fi văzuţi până la 150 de meteori în noaptea de maxim, în condiţii ideale.
Pentru Perseide perioada de activitate este între 17 iulie și 24 august, informeazăObservatorul Astronomic. Maximul curentului va veni cândva în noaptea de 12 spre 13 august, începând cu ora 22 TLR. Vom putea observa panta ascendentă și pe cea descendentă a maximului, în nopțile de 11/12 și 13/14 august. Puteți observa perseide și cu o noapte înainte și cu una după maxim, numărul de stele căzătoare vizibile fiind un pic mai mic.
Cea mai buna perioadă de observare este dupa miezul nopții până dimineața. Orice meteor al cărui traiectorie inversă ajunge în constelația Cassiopeia (între Cassiopeia și Perseu) este o „perseidă”. Din fericire, anul acesta Luna va fi în a doua zi după faza de Lună Noua. Asta înseamnă că în seara de 12 august, Luna se va afla aproape de Soare și va apune la scurt timp după acesta. Lumina Lunii nu ne va deranja pe parcusul nopții și vom putea observa mai mulți meteori, mai informează Observatorul Astronomic.
Cel mai bun loc pentru a observa meteori este la țară sau la munte, un loc bun fiind însă și la marginea orașelor mari. Cei ce vor observa din zonele cu cer curat, pot vedea maxim 100 de meteori pe oră. Cei ce observa din orașe vor vedea 10-20 de meteori pe oră.
Pentru a vedea cât mai mulți meteori, este nevoie să priviți cerul măcar o oră. Cu cât observați mai mult cu atât vedeți mai mulți meteori. Urmărind bolta cerească veți vedea stelele și Calea Lactee. Uneori o dâra luminoasă, ce va dura mai puțin de o secundă, se va vedea printre stele.
Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul. Pentru o fracţiune de secundă cei interesaţi pot vedea acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numeşte „meteoroid”, iar pietroiul care cade pe Pământ se numeşte „meteorit”. În cazul Perseidelor, toate aceste particule de praf vin de la cometa Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu.