Fenomenul Non-Fungible Tokens – la ce folosim NFT-urile și cât de riscante sunt din punct de vedere juridic?

Un fenomen profund mediatizat la nivel global și, probabil una dintre cele mai revoluționare creații în lumea virtuală din prezent, Jetoanele Nefungibile (”Non-Fungible Tokens” sau ”NFT”) ocupă deja un loc important în spectrul tranzacțiilor online speculative. Deși popularitatea NFT-urilor își continuă trendul ascendent într-un ritm alert, sistemele normative naționale și comunitare evită să adreseze în mod direct fenomenul NFT și implicațiile pe care acesta le aduce din perspectivă juridică în circuitul civil. În acest context de reglementare limitată, ne propunem în cele ce urmează să adresăm câteva aspecte relevante privind utilizarea și implicațiile juridice ale NFT-urilor.

1. Ce sunt NFT-urile și care sunt particularitățile acestora?

Un NFT reprezintă un cod criptografic stocat sub forma unui contract inteligent (smart contract) ce se alătură unei pictograme statice sau dinamice, unui sunet, unei combinații între cele două sau chiar unui obiect având materialitate fizică. Ele constituie un veritabil activ digital care este tranzacționat liber în cadrul unei platforme digitale (așa-numitul marketplace) prin mecanismul blockchain. Fenomenul NFT este unul de dată recentă, primul NFT fiind tranzacționat în 2014, ajungând ca în 2022 să fie perceput drept o realitate virtuală a universului crypto.

Trăsăturile definitorii ale NFT-urilor sunt următoarele:

• Unicitatea: în virtutea conținutului și a modului său de funcționare, un NFT nu poate fi copiat sau reprodus în niciun fel;

• Indivizibilitatea si nefungibilitatea: nu sunt interschimbabile cu alte articole; și

• Apartenența la portofelul virtual al unei persoane sau la un marketplace.

Cea mai importantă funcție a NFT-urilor este reprezentată de capacitatea acestora de a prezenta traseul jetonului de la momentul creării până la momentul tranzacționării sale. Astfel, activul digital înregistrează fiecare schimbare a situației juridice, cu ajutorul codului criptografic, care este amendat continuu odată cu fiecare tranzacție. În acest fel, succesiunea de tranzacții care a implicat NFT-ul în cauză poate fi probata cu ușurință.

Este important de menționat că NFT-urile nu trebuie confundate cu cryptomonedele. Deși acestea din urmă sunt adeseori folosite pentru tranzacționarea jetoanelor, așa cum le relevă și numele, cryptomonedele îndeplinesc rolul de moneda de plata, constituind „bani virtuali”. Ca atare, dacă elementul care definește NFT-ul la nivel principial este nefungibilitatea (nu sunt interschimbabile), crypto-monedele au ca specificitate tocmai reversul – fungibilitatea, ca trăsătură esențială. Or, tocmai prin caracteristică care le conferă potențialul valoric semnificativ, respectiv unicitatea fiecărui jeton, NFT-urile nu pot fi asimilate cu crypto-monedele.

2. Ce anume achiziționăm când cumpărăm un NFT?

Modalitățile de exploatare a NFT-urilor de către cumpărători sunt direct influențate de drepturile transmise acestora. Pentru început, trebuie facută precizarea că, odată cu tranzacționarea unui NFT este transmis întotdeauna dreptul de proprietate asupra codului criptografic al jetonului, împreună cu toată informația înscrisă în acesta până în momentul tranzacției și asupra copiei operei alăturate acestuia. Cu alte cuvinte, se transmite proprietatea asupra copiei elementului perceptibil din exterior, respectiv asupra metadatelor asociate operei, nu asupra operei în sine.

În această postură, cumpărătorul unui NFT se bucură de aceleași drepturi precum cumpărătorul unui tablou: poate vinde mai departe tabloul, însă nu poate reproduce pictura și/ sau vinde copiile operei și nu îi poate trage la răspundere pe cei ce reproduc ilegal respectiva operă. Pentru a putea exercita asemenea drepturi, separat și suplimentar achiziționării NFT-ului, cumpărătorul trebuie sa achiziționeze și drepturile de proprietate intelectuală asupra operei asociate NFT-ului, prin modalitățile prevăzute de lege.

Drepturile și obligațiile atașate unui NFT în momentul achiziției sunt reglementate în cadrul contractelor inteligente (smart contracts), care surprind mecanismul propriu-zis de funcționare al NFT-ului, și pot fi influențate inclusiv de platformele online unde se realizează tranzacția.

3. La ce putem folosi NFT-urile?

Caracterul unic, potențialul variat de utilizare și natura captivantă ale NFT-urilor a atras atenția atât dezvoltatorilor de platforme și jocuri video online, cât și oamenilor din mediul de business general. Astfel, NFT-urile sunt utilizate la acest moment sub diverse forme:

– NFT-urile ca activ virtual. În contextul în care dezvoltatorii de jocuri video, rețele de socializare și chiar producătorii de articole vestimentare construiesc adevărate infrastructuri virtuale care realizează sau facilitează accesul la produsele si serviciile lor, NFT-urile sunt folosite ca mijloc de tranzitare a mediilor virtuale de către utilizatori, oferindu-le acestora posibilitatea de a-și crea o personalitate virtuală unică, eliminând necesitatea înregistrării separate în fiecare dintre aceste medii virtuale. Astfel, NFT-urile îndeplinesc rolul de personalizare a avatarurilor online ale utilizatorilor, având capacitatea de a putea fi transpuse cu ușurință dintr-un mediu în altul.

• Un exemplu care se remarcă este reprezentat de studio virtual, brand-ul online dezvoltat de Nike care creează NFT-uri aferente unor perechi de încălțăminte. Astfel, fiecare posesor al unei perechi de încălțări va fi unicul posesor al aceleiași perechi în mediul online, având, totodată, posibilitatea de a tranzita cu celebrii sneakersi garderobele mai multor platforme online.

• O altă serie de jetoane ce oferă posibilitatea deținătorului de a-și personaliza conturile pe platforme de jocuri video sau socializare este CryptoPunks. Apogeul seriei limitate de 10.000 de jetoane a fost atins în luna februarie a anului curent, când, potrivit informațiilor din presă, un singur jeton a fost vândut cu 23,7 milioane de dolari.

– NFT-urile ca chei de acces. Accesul în diverse medii, precum spații virtuale, rețele sociale sau platforme de tranzacționare poate fi condiționat de deținerea unui NFT. Din ce în ce mai multe spații, virtuale sau reale, încep să-și contureze un caracter exclusivist prin permiterea accesului doar posesorilor unui jeton dintr-o anumită colecție.

• Unul dintre pionierii acestei practici este Bored Ape Yacht Club, o societate online animată, în care accesul este permis doar celor ce dețin un NFT Bored Ape. Potrivit informațiilor din presa, cel mai scump jeton al acestei colecții a atins suma de 2,85 milioane de dolari.

• Primul restaurant din lume car va aplica această modalitate de selectare a clientelei va fi FlyFish Club din New York. Localul se va deschide în 2023, însă deja au fost achiziționate abonamente pentru acces, potrivit informațiilor din presa, cel mai scump însumând aproximativ 14.000 de dolari.

– NFT-uri în scop de garanție. Jetonul poate reprezenta o dovadă care să certifice deținerea anumitor valori mobiliare în legătură cu un debit.

4. Cum implementăm NFT-urile?

Contractele smart reprezintă elementul indispensabil punerii în valoare a NFT-urilor prin intermediul platformelor online. Acestea iau forma unui cod care implementează și pune în executare clauzele, termenii și condițiile oricăror operațiuni juridice ce vor avea loc în legătură cu NFT-ul și este înscris definitiv în elementul criptografic al jetonului. Contractele smart reprezintă deci codificarea sub forma unui program de calculator a termenilor și condițiilor agreate de părți cu privire la operațiunea care implică NFT-ul (vânzare-cumpărare, închiriere etc.)

Avantajul semnificativ al acestui mecanism este executarea automată. Astfel, atunci când vânzătorul își manifestă oferta de vânzare a unui NFT, iar cumpărătorul acceptă acea ofertă, contractul smart este executat fără a mai fi necesară vreo formalitate, iar obligațiile principale ale părților sunt executate în mod automat (jetonul este transferat în portofelul virtual al cumpărătorului, iar banii ajung în contul vânzătorului).

Beneficiul executării facile se răsfrânge și asupra celor ce nu sunt părți la contractul smart dar beneficiază de pe urma lui. Astfel, în situația în care creatorul jetonului deține un drept de suită (dreptul de a primi o cotă-parte din prețul fiecărei revânzări) sau dacă platforma percepe comision, acestea se colectează automat prin modul de funcționare al contractului smart.

Fie că vorbim despre vânzarea jetonului sau închirierea acestuia, mecanismul automat prin care sunt implementate contractele smart aduce un plus de stabilitate în circuitul comercial, asigurând respectarea obligațiilor contractuale care incumbă deopotrivă vânzătorului și cumpărătorului, inclusiv atunci când acestea se răsfrâng asupra unor terțe părți.

5. Reglementarea NFT-urilor

Cu o piață in valoare de aproximativ 41 de miliarde de dolari la finalul lui 2021, potrivit informațiilor din presa și o continua creștere în anul curent, NFT-urile nu se bucură încă de o reglementare legală care să le recunoască statutul și regimul juridic specific.

Deși versiunea curentă a Directivei Anti-Spălării Banilor a fost amendată în 2018 pentru include schimburile de monedă virtuală sub incidența sa, situația NFT-urilor rămâne încă nereglementată.

La acest moment se afla în dezbateri o propunere pentru un Regulament European privind criptoactivele care instituie diverse obligații cu rolul de a crește gradul de transparență în comerțul criptoactivelor și de a implementa un cadru sigur în care comercianții, dezvoltatorii și cumpărătorii să se înregistreze și să opereze transparent. Totuși, nici această propunere, în versiunea sa curentă, nu instituie prevederi specifice cu privire la criptoactivele de tipul jetoanelor unice și nefungibile.

Lipsa unei reglementari exprese a NFT-urilor este în același timp o oportunitate și un dezavantaj. Este o oportunitate pentru ca încă nu există reglementari restrictive specifice care să limiteze accesul, utilitatea sau interesul publicului pentru ele. Este un dezavantaj pentru că, în lipsa unei reglementări care sa recunoască statutul și regimul juridic specific al NFT-urilor și al contractelor smart, nu există certitudinea că regimul construit de practică va fi confirmat de autoritățile competente investite cu analiza lui. De aceea, achiziționarea și utilizarea NFT-urilor necesită în egală măsură curaj și prudență, respectiv disponibilitatea de a accepta riscurile derivate din absenta unui cadru de reglementare clar împreună cu înțelegerea profunda a principiilor de drept și reglementare pe care autoritățile le-ar putea aplica în acest caz și riscurile pe care acestea le implică. Ca în multe alte situații similare în care inovația a depășit viteza de reacție și adaptare a autorităților legislative, ne așteptăm ca un regim legislativ specific NFT-urilor să fie adoptat în viitor, confirmând, sperăm, practica de până acum.

Un articol semnat de Monica Stătescu (partner), Daria Olteanu (associate), Andrei Anghel (associate)