Sari direct la conținut

Filiala Transgaz din Republica Moldova, Eurotransgaz SRL, a depus cererea de participare la privatizarea a Vestmoldtransgaz

HotNews.ro
Transgaz, Foto: Transgaz
Transgaz, Foto: Transgaz

Filiala Transgaz din Moldova, Eurotransgaz SRL, a depus joi cererea de participare la privatizarea a Intreprinderii de Stat (I.S.) Vestmoldtransgaz, operatorul sistemului de transport de gaze naturale de peste Prut.

„La data de 28 decembrie 2017, Eurotransgaz SRL, societate infiintata la Chisinau avand ca asociat unic SNTGN Transgaz SA, a depus cererea de participare la concursul investitional de privatizare a Intreprinderii de Stat (I.S.) Vestmoldtransgaz”, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucuresti.

La inceputul lunii decembrie, actionarii Transgaz au aprobat, intr-o sedinta extraordinara, infiintarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a unei societati cu raspundere limitata. In acest scop, a fost aprobata si modificarea actului constitutiv al Transgaz. Potrivit unui document al Transgaz, Ministerul Economiei, actionarul majoritar al companiei, a solicitat pe 10 octombrie, printr-o adresa, sa fie luate in regim de urgenta „toate masurile care se impun, potrivit dispozitiilor legale si statutare, pentru a putea indeplini in timp util conditiile necesare participarii cu succes la procedura de privatizare a IS Vestmoldtransgaz”. Aceasta companie gestioneaza gazoductul Iasi-Ungheni.

Compania Vestmoldtransgaz a fost scoasa la privatizare de Guvernul Republicii Moldova, la un pret de 180 milioane lei moldovenesti (circa 8,8 milioane euro) si cu conditia investirii a 93 de milioane de euro in urmatorii 2 ani, potrivit Radio Chisinau.

Analistii economici din Republica Moldova, citati de Radio Chisinau, spun ca decizia a fost luata pentru a accelera lucrarile de extindere a conductei spre Chisinau, pentru ca aceasta sa poata fi utilizata la un potential mai mare.

„Gazoductul va fi extins pana la Chisinau si atunci, daca va deveni o alternativa fezabila, apare necesitatea de operare nu cu statul proprietar al acestui gazoduct, ci a unei companii care are experienta in acest domeniu. Sunt mai multe speculatii ca o anumita companie din Romania ar fi interesata de procurarea acestui pachet si ca ar fi existat intelegeri prealabile. Oricum, privatizarea ar fi fost inevitabila la o etapa anumita”, a declarat Roman Chirca, citat de Radio Chisinau.

„Din cele discutate cu reprezentanti ai statului pare a fi o decizie luata pentru a accelera realizarea proiectului de constructie a gazoductului Iasi-Ungheni pana la Chisinau. Motivul invocat de ei este faptul ca potrivit procedurilor actuale, procesele de constructie ar putea sa se extinda si atunci un investitor privat ar putea realiza constructia mai rapid”, a declarat Ion Preasca.

Guvernul Republicii Moldova, prin Agentia Proprietatii Publice (APP), va organiza in noiembrie-decembrie 2017 o runda de privatizare a activelor statului, printre companiile scoase la vanzare fiind Vestmoldtransgaz, creata in anul 2014 pentru a gestiona reteaua de transport gaze Iasi-Ungheni si de a presta servicii de transport al gazelor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, informeaza publicatia Unimedia.info, care citeaza Mold-street. Potrivit jurnalistilor moldoveni, conditiile par fi potrivite pentru compania romaneasca Transgaz, care isi deschide reprezentanta la Chisinau si care se ocupa in prezent de proiectul de interconexiune a sistemelor de gaze naturale dintre Romania si Republica Moldova.

Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din Romania si Republica Moldova, fiind o continuitate a primei parti de conexiune Iasi – Ungheni, data in exploatare in 2014.

Jurnalistii de la Mold-street amintesc ca Uniunea Europeana, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Banca Europeana de Investitii (BEI) ofera un pachet de finantare de 92 milioane de euro pentru construirea gazoductului pe directia Ungheni – Chisinau. BEI si BERD acorda cate un imprumut de 41 milioane euro fiecare, iar UE – un grant de 10 milioane euro.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro