Financial report Germania de Est, în pragul colapsului demografic. Guvernul francez inaugurează actul II al reformelor structurale. Boris Johnson afirmă că ar putea condiţiona plata facturii Brexitului

Financial Times: Germania de Est, în pragul colapsului demografic. Comunitatea pastorului Grosser este plină de viață, dar o simplă împărțire îi dă de gândit. Pentru fiecare botez pe care îl oficiază, domnul Grosser prezidează cinci înmormântări. ● Les Echos: Guvernul inaugurează actul II al reformelor. E vorba de reforme structurale în administrație, reducerea numărului de parlamentari, reforma pensiilor, un sprijin dat clasei de mijloc etc. ● Euronews: Boris Johnson afirmă că ar putea condiţiona plata facturii de Brexit către UE

• Financial Times: Germania de Est, în pragul colapsului demografic

Manfred Grosser se considera norocos că este preotul paroh al orașului Doberlug-Kirchhain, un oraș pitoresc din estul Germaniei rurale, la jumătatea distanței dintre Berlin și Dresda. Comunitatea lui este plină de viață și bisericile sale sunt pline la fiecare slujbă, dar o simplă împărțire îi dă de gândit. Pentru fiecare botez pe care îl oficiază, domnul Grosser prezidează cinci înmormântări.

El știe ce înseamnă acest lucru pentru viitorul parohiei sale – se află în epicentrul unei schimbări a populației, care este pe cale să lovească o mare parte din estul Germaniei și a început să rezoneze și la nivelul Guvernului. Districtul Elbe-Elster, care include parohia domnului Grosser, are unele dintre cele mai negre perspective demografice din Germania. Potrivit unui studiu recent al Institutului pentru Populație și Dezvoltare din Berlin, acest district își va pierde un sfert din populație până în 2035. Declinul estimat al populației în vârstă de muncă este de 40%.

Demografii spun că puține sunt lucrurile care se pot face. După căderea Zidului Berlinului în 1989, estul Germaniei a suferit o dublă lovitură: prăbușirea natalității și emigrația spre Vest. Cea mai mare parte a regiunii are acum atât de puține femei de vârstă fertilă încât recuperarea și inversarea tendinței actuale sunt cu totul imposibile. „La un moment dat, au rămas pur și simplu prea puțini oameni care să poată face fizic, copii”, a spus Susanne Dähner, unul dintre autorii studiului Institutului Berlin.

Elbe-Elster este un caz extrem, dar nu izolat. Din 77 de districte din estul Germaniei, 41 vor pierde cel puțin 30% din populația lor de vârstă de muncă până în 2035. Germania de Vest are doar două astfel de districte. Doar cinci orașe și orașe din est – Berlin, Leipzig, Dresda, Potsdam și Jena – ăși vor menține sau chiar crește populația în vârstă de 20-64 de ani.

Joachim Ragnitz, profesor de economie la Universitatea de Tehnologie din Dresda, a declarat că demografia a fost printre cele mai mari provocări cu care se confruntă regiunea. „Există o mână de orașe care sunt în creștere, dar în alte părți populația scade și îmbătrânește rapid . Acest lucru are implicații economice majore: companiile nu vor putea găsi lucrători, iar disparitățile regionale vor crește brusc”, a spus el.

Dna Dähner a spus: „De multă vreme, problema Germaniei de est a fost lipsa locurilor de muncă. Acum avem problema opusă ei: nu mai are cine să lucreze”.

Un alt motiv pentru care problema demografică câștigă ca prioritate este motivul politic. Partidul alternativ extremist din Germania (AfD) a înregistrat unele dintre cele mai puternice rezultate în regiunile cele mai afectate de declinul populației. Extrema-dreapta mizează pe o percepție din care să rezulte că aceste districte au fost abandonate de guvernele regionale și federale. Argumentul a câștigat potențial în urma crizei refugiaților din 2015, care a adus în Germania mai mult de 1 milion de musulmani. În anii care au urmat, politicienii de extremă dreaptă au pus în contrast miliardele de euro cheltuite pentru refugiați și neglijarea regiunilor dezavantajate din estul Germaniei rurale.

Majoritatea migranților preferă să locuiască în centre urbane, unde locurile de muncă sunt mai abundente, iar oamenii sunt mai educați și deci mai primitori. „Ceea ce am văzut în ultimii ani este că migranții care au fost inițial plasați în zonele rurale se sfârșesc să se mute în orașe mai mari. Adesea, acest lucru se datorează rețelelor de prieteni și perspectivelor de angajare „, spune Dnahner. Această preferință elimină cea mai bună șansă de a inversa declinul demografic în regiuni precum Elbe-Elster.

• Les Echos: Guvernul inaugurează actul II al reformelor

Primul-ministru va trebui să se refere miercuri în discursul său din fața Parlamentului la calendarul și conținutul reformelor majore ce vor urma.

REFORMA INSTITUȚIILOR. Se referă la încă trei texte, examinate în prezent de către Consiliul de Stat. Emmanuel Macron a propus o reducerea numărului de parlamentari – cu 25% – și a creșterii proporționalității pentru alegerile legislative, de la 15% la 20%. Întrebarea este dacă și Senatul va fi de acord.

UN GEST ÎN FAVOAREA ALEȘILOR LOCALI edouard Philippe va lansa, miercuri, o ofensivă în încercarea de a-i seduce pe aleșii locali, la mai puțin de un an de la alegerile municipale și înainte de delicatele negocieri privind reforma impozitării locale. E vorba de o reformă a statutului alesului local pentru a face mandatele primarilor mai atractive. Dar chestiunea creșterii indemnizațiilor consilierilor rămâne sensibilă din punct de vedere politic și financiar. De asemenea, aleșii oficiali așteaptă detalii privind calendarul noii mișcări de descentralizare pe care șeful statului le-a anunțat. Edouard Philippe așteaptă cu nerabdare și modalitățile de eliminare totală a impozitului pe locuințe, o reformă complexă care va trebui integrată în proiectul bugetuluipe 2020, adică foarte rapid.

REFORMA IMPOZITĂRII CLASEI MIJLOCII Primul-ministru este așteptat să aducă lămuriri în ceea ce privește reducerea impozitului pe venit pentru clasa de mijloc. Cu un total de 5 miliarde de euro, acest gest fiscal ar trebui să vizeze aproape 16 milioane de gospodării. Cei care au venitul anual pe gospodărie de peste 73.779 euro nu vor beneficia de această facilitate. Deocamdată nu se știe cum va fi finanțată această măsură.

CALENDARUL PENTRU REFORMA PENSIILOR. Promisiunea acestei reforme a fost făcută la începutul crizei „vestelor galbene”, în această iarnă. E una din promisiunile de campanie ale lui Emmanuel Macron. Edouard Philippe este așteptat să confirme miercuri: reforma sistemului de pensii se va desfășura așa cum a fost planificată sau va fi vorba de un alt scenariu. După o perioadă de consultare, echipele lui Jean-Paul Delevoye lucrează la un scenariu complet care va fi prezentat la jumătatea lunii iulie. Proiectul de lege care rezultă din propunerile Oficiului Înaltului Comisar pentru Reforma Pensiilor va fi prezentat în Consiliul de Miniștri în septembrie, apoi va fi depus pentru controlul parlamentar până la sfârșitul anului 2019 – începutul anului 2020. Emmanuel Macron a reiterat în aprilie că vârsta legală va rămâne fixă ​​la 62 de ani, dar că ar fi necesar să găsim o cale de a munci mai mult – poate până la 64 de ani. Alte dosare grele așteptate: reforma din asigurările de șomaj, cea privind ajustarea deficitului bugetar.

• EURONEWS: Boris Johnson afirmă că ar putea condiţiona plata facturii de Brexit către UE

Boris Johnson a declarat că, dacă va deveni premier al Marii Britanii, nu va plăti suma de 40 de milioane de euro convenită de Theresa May cu Uniunea Europeană pentru Brexit, cu excepţia situaţiei în care Bruxellesul ar oferi termeni mai buni pentru retragerea ţării din blocul comunitar. Într-un interviu acordat ziarului Sunday Times, Johnson a afirmat că suma va fi reţinută până când Marea Britanie va primi mai multe clarificări, afirmând că banii reprezintă „un lubrifiant excelent” în negocierea unui acord.

Comentariile sale au provocat o reacţie furioasă în Franţa. Potrivit Reuters, o sursă apropiată preşedintelui Emmanuel Macron a afirmat că eşecul Marii Britanii de a-şi achita factura de Brexit ar echivala cu neplata datoriei suverane.

Între timp, rivalul lui Johnson la conducerea guvernului, Michael Gove, a spus că ar fi pregătit să ceară o prelungire a termenului limită din 31 octombrie, valabil în prezent pentru ieşirea Marii Britanii din UE. Ministrul de interne Sajid Javid, încă unul dintre cei 11 candidaţi la înlocuirea Theresei May, s-a declarat pregătit să coordoneze un Brexit fără acord, decât să rateze termenul limită, însă numai în ultimă instanţă. „Voi face totul pentru a avea un acord, însă dacă trebuie să aleg între un no-deal şi anularea Brexitului, aş alege un no-deal”.

Parlamentarii conservatori vor începe să voteze joia viitoare pentru desemnarea unui nou lider, urmând ca primii doi candidaţi să fie supuşi votului membrilor partidului, în iulie (RADOR)