Sari direct la conținut

Financial review Prima pagină a presei străine: Ce pot olandezii să ne învețe despre cannabis. Campioana feministă Brady, atrasă în scandalul Philip Green National-populismul, contagiunea mondială.

HotNews.ro
Financial review Prima pagină a presei străine: Ce pot olandezii să ne învețe despre cannabis. Campioana feministă Brady, atrasă în scandalul Philip Green National-populismul, contagiunea mondială.

Financial Times: Japonia și China, un nou început în relațiile bilaterale ● Ce pot olandezii să ne învețe despre cannabis ● The Telegraph: Campioana feministă Brady, atrasă în scandalul Philip Green ● Liberation: National populismul. Contagiunea Mondială.

Lectură plăcută!

  • Financial Times: Japonia și China, un nou început în relațiile bilaterale

Beijing și Tokyo și-au resetat vineri relațiile bilaterale tensionate, Shinzo Abe încheind o serie de acorduri la prima sa vizită oficială în capitala chineză de când a devenit prim-ministru.

Acordurile sunt cele mai importante de până acum dintre cele semnate între cele două economii mondiale și cele mai mari din lume din 2011 încoace, valoarea lor fiind estimată la peste 30 de miliarde de dolari.

Dl Abe a salutat acordurile ca fiind începutul unui „punct de cotitură istoric”. Li Keqiang, care în luna mai a efectuat prima sa vizită în Japonia de când a devenit premier, a declarat că China este dispusă să „revină la o relație normală” cu Japonia. El a cerut, de asemenea, domnului Abe să-i ajute pe chinezi să „protejeze” comerțul mondial și creșterea economică și a declarat că China nu își va devaloriza moneda pentru a stimula exporturile.

Relațiile bilaterale dintre Japonia și China au fost efectiv înghețate în 2012-13, după ce guvernul japonez a achiziționat Insulele Senkaku, cunoscute în China ca Diaoyutai și care fusese revendicată de Beijing.

Protestele la scară largă din China au intimidat multe companii japoneze, care și-au redus planurile de investiții. „Situația din 2012 a influențat masiv deciziile de investiții din Japonia”, a declarat un diplomat japonez în ajunul vizitei de trei zile a dlui Abe, care a început joi. „Dar suntem vecini și cele două economii noastre sunt interdependente”.

Cele două guverne au început să se reangajeze la sfârșitul lui 2014, când domnul Abe a avut o scurtă întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping în paralel cu summit-ul liderilor de cooperare economică Asia-Pacific de la Beijing. Însă numai în ultimii doi ani, pe măsură ce creșterea economică chineză a început să încetinească, iar președintele american Donald Trump a declanșat un război comercial împotriva Beijingului, dl Xi a accelerat eforturile de a repara aceste relații.

Vizita dlui Abe a fost programată să coincidă cu cea de-a 40-a aniversare a primei și singurei vizite a lui Deng Xiaoping în Japonia, în calitate de lider suprem în octombrie 1978, cu puțin timp înainte de lansarea oficială a programului său de reformă și deschidere economică.

Alte articole din FT:

  • Ce pot olandezii să ne învețe despre cannabis

Când FT mi-a spus să merg și să fumez un joint în Amsterdam, i-am cerut unui prieten de acolo să-mi recomande un bun „coffeeshop”. Răspunsul prietenului meu a fost : „N-am fost niciodată în vreunul”. A ales totuși ”Paradox”, cea mai apropiată de școala fiului său, ca să-l poată lua ulterior acasă.

Acum stăm într-o cameră de zi confortabilă și frumos amenajată. Proprietarul cafenelei, Ludo Bossaert, care a deschis Paradox acum 27 de ani, ne recomandă un joint comun, la € 5 cu „Pure Special Haze Mix”. Am devenit probabil și prima persoană din istoria Paradox care cere o chitanță.

Ludo – un botanist pasionat, narco-istoric amator și ”sommelier” al drogurilor ușoare – mă instruiește să savurez gustul dulce al scorțișoarei. Apoi încep să pufăi. Ludo îmi spune: „Uite, asta numesc eu jurnalism de investigație!”

Cineva trebuie să facă acest lucru, deoarece canabisul a devenit azi o problemă majoră a politicilor publice. La 17 octombrie, Canada a devenit prima economie mare care a legalizat drogurile recreative. (Uruguay începuse, de prin 2013.) De la 1 noiembrie, medicii le pot prescrie și în Marea Britanie. Treizeci de state americane au legalizat deja utilizarea în scop medicinal a cannabisului, în timp ce nouă permit utilizarea recreativă. Iar Donald Trump a semnalat că susține dezincriminarea la nivel federal.

Cannabisul ar putea deveni în curând o parte normală a vieții de zi cu zi în lumea anglofonă, la fel ca alcoolul sau cafeaua, înlocuind țigările, care devin tot mai inacceptabile din punct de vedere social. Judecând cei aproape 50 de ani de dezincriminare olandeză, este acesta un lucru bun? Ar putea să ne trateze durerile și bolile?

Încă din China antică probabil, oamenii au fumat canabis timp cel mai adesea ca analgezic. Polen de canabis a fost găsit într-un mormânt olandez de acum 4200 de ani. Chiar și Reginei Victoria i-a fost prescrisă marijuana de către medicul regal ca pe un remediu împotriva durerilor pe care le avea.

Dar, în 1961, Convenția ONU a clasificat canabisul printre cele mai dependente droguri, condamnându-l la ilegalitate aproape pretutindeni.

Apoi a venit „războiul împotriva drogurilor” al lui Richard Nixon. În timp ce SUA lupta să le elimine, olandezii tocmai ce le descopereau. Primul eveniment public la care s-a fumat a fost un festival de muzică din Rotterdam, în 1970. Mii de tineri au fumat fără probleme, în timp ce polițiștii în haine civile umblau în jurul lor. Cees Ottevanger, un tânăr inspector de poliție, declara la televiziune, decenii mai târziu: „Oricât aș fi vrut, nu puteam spune că era ceva rău, îngrozitor sau neplăcut. Pentru că a fost o atmosferă fantastică și nu a existat niciun motiv să te temi că ți se va întâmpla ceva „. Dar atunci, statul olandez nu a legalizat canabisul, parțial din cauza fricii de a nu-și supăra aliații străini.

Cu toate acestea, a decis să înceteze urmărirea penală a fumătorilor de jointuri. Autoritățile nu au crezut că „blowen” (denumirea locală pentru fumat) este mai puțin periculoasă decât alcoolul și, chiar dacă ar fi fost, erau convinși că interzicerea fumatului ar crea pur și simplu o piață neagră mult mai greu de controlat.

Este o concepție greșită că statul olandez este pro-consum de droguri sau pro-prostituție (legalizată în Țările de Jos).

Mai degrabă, statul olandez este pragmatic. Preferă să mențină legale aceste activități, ca să le poată reglementa și impozita.

Atunci când statul olandez a publicat un raport în 2009 cuprinzand cele mai periculoase droguri, clasamentul a fost: 1. Crack. 2. Heroină 3. Tutun 4. Alcool. Canabisul s-a clasat abia pe locul 10.

Ludo are dreptul să vândă cinci grame pe client pe zi, pentru care plătește taxe, dar nu și TVA – „pentru că este un produs inexistent în Europa”, explică el. El poate păstra în mod legal doar 500 de grame pe stoc, astfel încât furgonetele și bicicletele care transportă ”consumabilul” vin și pleacă de la el toată ziua.

Poliția îl verifică în mod regulat. Dacă găsesc minori în magazinul său, droguri tari sau stocuri în exces, îl pot închide. În 1995, Amsterdam avea 350 de coffeeshops. Aproximativ jumătate au fost închise între timp. Iar Ludo a beneficiat de închiderea rivalilor săi. Într-o după-amiază obișnuită, toate mesele lui sunt ocupate.

Timp de 40 de ani, coffeeshopurile din Amsterdam au reprezentat punctul culminant al politicii mondiale în domeniul canabisului. Olanda secolului al XX-lea a fost un laborator de futurism. În 1999, olandezii inventau emisiunea gen Big Brother; în 2001 permiteau căsătoria homosexuală. Dar Țările de Jos nu mai inventează viitorul. În ceea ce privește canabisul, „tolerarea” în stilul olandez din anii 1970 este depășită de legalizarea din alte țări.

Barack Obama a fost ales președinte după ce a admis că în adolescență a fumat . Miliardarii George Soros și Michael Bloomberg au recunoscut și ei că au fumat. Trump este conștient că majoritatea americanilor susțin acum legalizarea. În ceea ce privește Marea Britanie, Ludo consideră utilizarea medicală ca fiind un început promițător: „Legalizarea completă ar fi o soluție mai bună. Ai da drumul câtorva mii de locuri de muncă legale în acest sector.

Canabisul poate face bine. Deși, poate face și mult rău. Există studii care arată că marijuana „dăunează în mod clar plamanului uman, iar utilizarea regulata duce la bronsita cronica si poate provoca o p sensibilitate crescută la infectii pulmonare”. Utilizatorii ”veterani” au, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta psihoze .

Înțeleg toate aceste riscuri – dar recunosc că am ieșit din Paradoxul convertit. Nu vreau să-mi petrec după-amiazele împietrit pe canapea și fumând, dar uneori, seara, vreau doar să mă relaxez cu ceva mult mai bun decât vinul.

  • The Telegraph: Campioana feministă Brady, atrasă în scandalul Philip Green

Baroanesa Brady, consilierul guvernamental pentru micile afaceri dar și star BBC, a fost implicată în poveștile din jurul lui sir Philip Green, legate de hărțuirea sexuală și de abuzul rasial.

Coordonatorul conservator, cunoscută ca fiind un apărător ferm al drepturilor femeilor la locul de muncă, Brady este președintele companiei Taveta din cadrul imperiului de retail Arcadia al lui Sir Philip.

Potrivit informațiilor The Telegraph, ea ar fi știut de mai bine de câteva luni despre o serie de plăți substanțiale făcute unor angajate care l-ar fi reclamat pe Sir Philip de hărțuire sexuală și rasială.

Nici Lady Brady, nici guvernul și nici BBC nu au oferit comentarii pe marginea acestui scandal.

Există însă presiuni crescânde pentru ca ea să compară în fața Parlamentului în următoarele săptămâni pentru a răspunde la întrebări vizând ce anume știa sau ar fi trebuit să știe despre plăți, dar și despre utilizarea acordurilor de confidențialitate (CND) prin care angajatele erau reduse la tăcere.

Vineri seara, media scria că s-ar fi plătit sumei de șapte cifre pentru membrii personalului din subordinea lui Sir Philip, pentru a înăbuși acuzațiile de hărțuire sexuală, lucru care, dacă ar fi real, ar fi cele mai mari sume plătite pentru a închide astfel de reclamații.

Joi, Lordul Hain, fostul lider al Camerei Comunelor, a folosit privilegiul parlamentar pentru a dezvălui că omul de afaceri este cel despre care se vehicula de câteva zile că ar fi în centrul acuzațiilor. Hain a spus că el consideră de datoria lui să dea în vileag numele suspectului. Decizia a fost atacată de unii avocați, dar a fost salutată de grupurile de feministe.

Într-un articol pentru Telegraf, baroneasa Altmann, colegul conservator și fostul ministru al pensiilor, declară că a fost la rândul ei „agresată și intimidată” de omul de afaceri atunci când l-a investigat pe Sir Philip în legătură cu scandalul BHS.

Surse apropiate de Arcadia au declarat pentru The Telegraph că Lady Brady a fost văzută în mod regulat la birourile companiei din Londra și se întreabă dacă l-ar fi văzut vreodată pe Sir Philip să se comporte „necorespunzător” față de personal.

Lady Brady, una dintre cele mai importante femei de afaceri din Marea Britanie, este probabil cea mai cunoscută pentru că apare în programul BBC The Apprentice cu Lord Sugar.

Sir Philip se află în prezent la domiciliul său din Tucson, Arizona, într-un centru de sănătate luxos frecventat de celebritățile de la Hollywood.

  • Liberation: National populismul. Contagiunea Mondială

Favorit în a doua rundă a alegerilor prezidențiale de duminică, Bolsonaro se bazează pe nesiguranța din țară și pe corupția din politică.

Totul a început cu o bătaie la o mică benzinărie din Brasília, iar ancheta poliției a dus la unul dintre cele mai mari cazuri de spălare a banilor și corupție. Patru ani mai târziu, cutremurul politic provocat în Brazilia de operațiunea acum cunoscutăca Lava Jato („spălare expresă”), își produce acum efectul final: Jair Bolsonaro, candidatul extremei drepte, un nostalgic al dictaturii militare, este favorit în alegerile prezidențiale de duminică, cu 57% dintre intențiile de vot contra 43% pentru Fernando Haddad, Partidul muncitoresc (PT).

Despre Lava Jeto: Poliţia federală braziliană a cerut în iunie 2018 dezvăluirea înregistrărilor convorbirilor telefonice ale preşedintelui ţării, Michel Temer, şi a doi membri ai cabinetului lui.

Solicitarea înregistrărilor telefonice în cazul lui Temer, al şefului staff-ului prezidenţial Eliseu Padilha şi al ministrului minelor şi energiei Moreira Franco face parte din cadrul anchetei de corupţie ”Operaţiunea Lava Jata” (sau scandalul Petrobras), care a descoperit numeroase tranzacţii ilegale, cazuri de luare de mită şi delapidare în rândurile guvernului brazilian.

Biroul preşedintelui nu a făcut nici un comentariu privind cererea, prezentată de judecătorul de la Curtea Supremă Edson Fachin.

Ancheta poliţiei se referă la presupuse infracţiuni ale celor trei politicieni în cadrul unei scheme de mituire în care este implicată compania de construcţii Odebrecht şi secretariatul aviaţiei civile în 2014. În acea vreme, Temer deţinea funcţia de vicepreşedinte.

Fostul director executiv al Odebrecht, Claudio Melo Filho, a declarat poliţiei că s-a întâlnit cu Temer la reşedinţa lui oficială, unde preşedintele i-a cerut companiei o mită de 10 milioane de reali (2,6 milioane de dolari) în schimbul unei atitudini favorabile faţă de aceasta referitor la contracte.

Temer a admis în trecut că a avut o întâlnire cu Melo Filho, dar a dezminţit că i-a cerut bani.

Nu era pentru prima oară când preşedintele Temer este anchetat . La începutul acestui an, poliţia i-a cerut documente bancare. Temer şi-a exprimat mânia şi a afirmat că le va dezvălui chiar el presei, dar nu a făcut acest lucru.

Lava Jato a pus în aplicare un mecanism ilegal de finanțare, de care au beneficiat paisprezece partide. Ancheta a culminat în anul 2016 cu controversatul impeachment al fostului președinte Rousseff, care a fost demis din funcție.

Fostul căpitan de armată Jair Bolsonaro a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din Brazilia, urmând să candideze împotriva politicianului de stânga Fernando Haddad în turul al doilea.

Bolsonaro, în vârstă de 63 de ani, care candidează din partea Partidului Social Liberal, a obținut un procentaj de 46,2% în primul tur. În sondajele anterioare acesta obținuse 36%.

Haddad, care reprezintă Partidul Muncitoresc, a obținut un procentaj de 28,9%. Cel de al doilea tur va avea loc pe data de 28 octombrie.

La începutul lunii septembrie, Jair Bolsonaro a fost rănit în urma unui atac cu cuțit, în timpul unei manifestații electorale desfășurate în orașul Juiz de Fora.

Candidatul stângii în alegerile prezidenţiale din Brazilia, Fernando Haddad, a declarat că va lupta până la capăt pentru a împiedica ‘instalarea fascismului în Brazilia’, cu cinci zile înaintea turului al doilea în care adversarul său de extremă dreapta, Jair Bolsonaro, este cotat ca mare favorit.

Haddad a lansat şi un avertisment în legătură cu riscul unei ”curse a înarmării” în America de Sud, în cazul în care Bolsonaro va fi ales şi va decide să se alieze cu SUA pentru a răsturna guvernul preşedintelui Nicolas Maduro în Venezuela.

”Voi lupta până sâmbătă pe străzi pentru ceea ce cred că este cel mai bine pentru Brazilia”, a declarat Haddad, într-o conferinţă de presă susţinută la Rio de Janeiro.

”Celălalt proiect (al lui Bolsonaro – n.red.) provoacă realmente teamă şi cine cunoaşte anturajul lui Bolsonaro nu are încredere în ce se poate întâmpla”, a afirmat fostul primar al oraşului Sao Paolo.

El s-a declarat ”preocupat” de posibilitatea unei ‘curse a înarmărilor în regiune’, subliniind că Brazilia nu a mai fost implicată de peste un secol şi jumătate într-un conflict armat cu vecinii săi.

”Brazilia nu are viziune imperialistă. A avut întotdeauna o atitudine de cooperare cu vecinii săi. Ar trebui să ne gândim la modul de a scoate Venezuela din criză în loc să alegem o tabără pentru a răsturna guverne”, a afirmat el.

Haddad nu a primit până acum sprijinul considerat critic al partidului PDT (centru-stânga) al lui Ciro Gomes, plasat pe locul al treilea în primul tur de scrutin, cu 12,5% din voturi, şi nici pe cel al ecologistei Marina Silva.

Fernando Haddad a fost ţinta a numeroase critici din cauza susţinerii arătate de PT faţă de guvernările de stânga din Venezuela, în timp ce el însuşi nu s-a delimitat de o guvernare Maduro tot mai izolată.

Admirator al preşedintelui american Donald Trump, Bolsonaro, deputat cu mai multe mandate, s-a făcut remarcat mai ales pentru declaraţiile sale rasiste, misogine şi homofobe. El a vorbit apreciativ despre dictatura militară din Brazilia dintre anii 1964-1985, a promis că va numi generali în posturi ministeriale şi că va înarma populaţia pentru a lupta împotriva infracţionalităţii explozive.

Fernando Haddad, 55 de ani, l-a înlocuit din partea PT în urmă cu doar o lună pe fostul preşedinte Lula de Silva, închis pentru corupţie şi având interdicţie de a candida.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro