Financial review Prima pagină a presei străine: Deutsche și Commerzbank încep discuțiile privind fuziunea. Suntem în fața unei crize economice mondiale (Jaques Attali). Asemănări clare între accidentul Ethiopian Airlines și Lion Air

Financial Times: Deutsche și Commerzbank încep discuțiile pentru formarea unui centru de putere în banking ● L Echo: Suntem în ața unei crize economice mondiale (Jaques Attali) ● Les Echos: Similarități evidente între accidentul 737 MAX-8 Ethiopian Airlines și Lion Air.● Alte știri pe scurt. Lectură plăcută!

• Financial Times: Deutsche și Commerzbank încep discuțiile pentru formarea unui centru de putere în banking

Deutsche Bank și Commerzbank au confirmat, duminică, pentru prima dată că discută despre o eventuală fuziune, indicând că eforturile de a combina cei mai mari doi creditori din Germania câștigă teren, transmit Bloomberg și Reuters.

Deutsche Bank a confirmat că „este implicat” în discuții cu Commerzbank, deoarece încearcă să stimuleze creșterea și rentabilitatea. Bloomberg a fost prima publicație care a scris că, duminică, consiliile celor două bănci se vor întâlni fiecare în cursul acestei zile, pentru a aproba discuțiile oficiale despre fuziune, după ce Guvernul german, prin ministrul de Finanțe, a semnalat că nu va împiedica reducerea locurilor de muncă și reducerea costurilor.

„În lumina oportunităților care au apărut, consiliul de administrație al Deutsche Bank a decis să revizuiască opțiunile strategice”, a scrie într-un comunicat de presă al Deutsche, emis duminică și citat de Reuters. Commerzbank a declarat că rezultatul discuțiilor din Consiliul de Administrație a fost „deschis”.

În plus, în cursul acestei săptămâni, ministrul Finanțelor din Germania, Olaf Scholz, a confirmat că s-au purtat discuții pentru această fuziune.

Deutsche Bank a subliniat, duminică, că, în acest stadiu, nu există nicio certitudine că va avea loc o tranzacție.

Decizia duce cele două băncile germane cu un pas mai aproape de o tranzacție istorică care ar crea cel de-al patrulea cel mai mare creditor al Europei, ca active și ar putea ajuta la oprirea potențialilor pețitori. Valoarea activelor Deutsche Bank era, la finele anului trecut, de 1.348 de miliarde de euro, iar a Commerzbank, care este deținută în bună parte de statul german – o participație de peste 15%, din cauza crizei, de 462 de miliarde de euro.

În schimb, sindicatul angajaților Deutsche Bank se opune tranzacției, deoarece se estimează că doar din partea acestei bănci vor fi concediate 30.000 de persoane în urma tranzacției. Deutsche Bank avea 91.700 angajați, la finele anului trecut și Commerzbank 49.000 de angajați.

În plus, anunțul privind fuziunea confirmă luni de speculații și discuțiile din spatele cortinei cu Guvernul german despre cele mai bune modalități de a stabiliza cei mai mari creditori listați din Germania, care se chinuie să revină la o creștere a veniturilor după reduceri puternice ale unitățile lor de investiții bancare și se confruntă acum cu o încetinire economică. Primele discuții despre o fuziune au avut loc în 2016, dar au fost oprite, deoarece fiecare bancă s-a concetrat pe propria restructurare.

Ministerul de Finanțe este în favoarea fuziunii, deoarece Germania și-ar asigura astfel un creditor cu o acoperire globală, ceea ce ajută economia acestei țări care este bazată pe export, au spus oamenii familiarizați cu tranzacția. În plus, fondul american Cerberus, care este un acționar important în ambele bănci, este în favoarea acestei tranzacții, în ciuda faptului că alți acționari se împotrivesc, susțin persoanele consultate de Reuters.

În schimb, deși nu este clar încă modul în care o fuziune ar fi structurată, Deutsche Bank ar trebui să obțină aproximativ 8 miliarde de euro pentru a face tranzacția, estimează analiștii. Suma poate fi obținută de la acționari sau prin vânzări de operațiuni cum ar fi activitatea de administrare a activelor, Grupul DWS, de care s-a arătat interesat asiguratorul german Allianz SE. Allianz SE explorează posibilitatea de a combina DWS cu propriul său braț de administrare a activelor, potrivit surselor Bloomberg.

De altfel, fuziunea a devenit tot mai importantă pentru Deutsche Bank, care nu și-a revenit după criza din 2008, anul trecut fiind primul an în care a obținut profit în toate cele patru trimestre.

• L Echo: Suntem în ața unei crize economice mondiale (Jaques Attali)

Jacques Attali, unul dintre cei mai influenți oameni din Europa, a acordat un interviu exclusiv ziarului belgian L’Echo în ajunul Brexitului și al alegerilor europene. Economistul, scriitorul, „sherpa” lui François Mitterrand și Emmanuel Macron, Jacques Attali, în vârstă de 75 de ani, a discutat cu ziariștii belgieni despre muzică și economie. Treptat, „omul care șoptește în urechea președinților” ne spune despre previziunile, temerile și speranțele sale. Cu câteva săptămâni înainte de Brexit și alegerile europene, cuvintele lui sună ca un avertisment. (N.Red. Din cauza lungimii interviului, am păstrat doar întrebările legate de economie)

Rep: Vă luptați pentru o dezvoltare durabilă..?

J.A.: Noi o numim dezvoltare „pozitivă”. „Sustenabil” se referă mai ales la aspectul ecologic. Pentru noi, dezvoltarea este „pozitivă” dacă este durabilă din punct de vedere ecologic, dar și socială.

Rep: Există vreo urgență?

J.A.: Există o urgență extremă. Ne confruntăm cu o situație de urgență socială, deoarece există o accentuare obscenă a concentrării bogăției în câteva mâini, despre care nu puteam discuta acum 15 sau 20 de ani și care a venit pe fondul globalizării piețelor. Globalizarea piețelor creează nedreptăți și inegalități care nu sunt compensate de un sistem global de redistribuire a bogăției. Sistemul va exploda, deoarece există prea multă concentrare a bogăției și tot mai mulți săraci. Dacă nu vom acționa, națiunile se vor închide în ele, iar protecționismul ne va conduce la dezastru. Există, de asemenea, o situație de urgență ecologică, care impune limitarea schimbărilor climatice.

Rep: Poate democrația și capitalismul să îngrădească populismul?

J.A.: Da. Ele pot opri populismul, ale cărui consecințe am văzut la începutul secolului al XX-lea. Aveam totul pentru a fi fericiți: progres, optimism, dar am rămas blocați în populism și am avut 80 de ani de barbarism. Am fi reușit să le evităm și nu trebuie să riscăm să ajungem din nou acolo.

Rep: În mai puțin de trei luni, sunt alegerile europene. Grupurile politice tradiționale, socialiste și creștin-democrați, se retrag. La ce atribuieți acest colaps?

J.A.: În primul rând, nu exagerați creșterea populiștilor. Ei reprezintă în sondaje 20-25%. Nu sunt o majoritate. Pe de altă parte, suntem martorii unei reorganizări a forțelor. Există o mișcare centristică și pozitivă cu En Marche în Franța și cu alte nume în alte țări. Partidele tradiționale nu au reușit să se reînnoiască. Partidul socialist nu a reușit să înțeleagă dimensiunea socială și a fost copleșit din punct de vedere intelectual. Trebuie să relansăm cu orice preț partidele din stânga și de dreapta, pentru că nimic nu ar fi mai rău decât o confruntare simplistă între populiști și moderniști. La început, moderniștii vor câștiga, timp de cinci ani, zece ani. Dar dacă vom instala populiștii ca singura alternativă, într-o zi ei vor conduce. Și asta e prea periculos.

Rep: Mișcarea En Marche va reuși să devină una europeană?

J.A.: Nu știu. Pentru mine, marele pericol ar fi o bipolarizare între populiști și moderniști.

Rep: Ce se află în spatele ideii de „renaștere europeană”, dragă președintelui Macron?

J.A.: În lume avem două națiuni extrem de puternice: Statele Unite și China. China este o economie de piață totalitaristă. Statele Unite sunt o democrație, dar cu o structură totalitară. Și noi, europenii, suntem undeva în mijloc. Suntem cea mai bogată parte a lumii, dar deschisă celor patru vânturi. Nu am înțeles încă această frază foarte simplă: că suntem singuri. Suntem în fața tuturor dușmanilor posibili, pentru că americanii nu ne vor mai apăra. Ei nu vor trimite mai mulți GI (inițialele desemnează soldații americani- detalii) pentru a salva Europa, chiar dacă polonezii și cehii încă mai cred asta. Renașterea Europei va începe odată cu conștientizarea singurătății sale, care o va face să-și apere comorile, talentele și locul său de primă putere în lume. Paradoxal, discursurile lui Salvini și ale altor populiști mi se par chiar pro-europene. Ei nu sunt împotriva Europei, sunt împotriva islamului în Europa. Ei nu vor ca Italia să plece din Europa, vor să o protejeze de dușmanii imaginați. Ei doresc o Europă unită, dar creștină.

Rep: În douăzeci de zile va fi Brexit. Mergem spre un divorț fără acord?

J.A.: Pentru Brexit, tendința majoră este aceea ca ei să devină populiști. Politica britanică nu mai este îndreptată de interesele Regatului Unit, ci de cea a Partidului Conservator. Și ce va decide el? Nu știu. Într-un roman al scriitorului american Barbara Tuchman spune că națiunile se sinucid uneori. Ei bine, cred că Marea Britanie se sinucide.

Rep: Ar putea fi amânat Brexit?

J.A.: Da, dar câteva săptămâni, nu mult mai mult. Un Brexit greu, fără acord, va provoca un șoc sistemic. Un Brexit „moale”, nu. Și apoi, economia globală este foarte fragilă astăzi. Cred că suntem la marginea crizei și nu știu dacă peste trei săptămâni sau peste doi ani va urma o criză economică globală majoră.

Rep: De ce?

J.A.: Nu am rezolvat criza din 2008, am continuat să ne adâncim în datorii.

Rep:Uniunea Europeană se va destrăma odată cu Brexit?

J.A.: Nu. Toate celelalte țări europene sunt în favoarea Europei. Unii doresc să intre în euro. Mulți doresc să adere la Uniune. Dar trebuie să mergem în altă direcție. Suntem singuri, trebuie să ne apăram. Pentru mine, singura propunere reală este acum o Europă a apărării. O armată comună.

Rep: Se va materializa această propunere, susținută de Macron și Merkel?

J.A.: Europa avansează întotdeauna când Franța și Germania sunt deopotrivă puternice. Tragedia istoriei europene este că, după dispariția cuplului Mitterrand-Kohl, a existat alternativ un francez puternic urmat de un german puternic, dar niciodată în același timp.

• Les Echos: Similarități evidente între accidentul 737 MAX-8 Ethiopian Airlines și Lion Air

Datele celor două cutii negre au fost recuperate și ar arăta asemănări între accidentul 737 MAX-8 Ethiopian Airlines și Lion Air. Un dezastru pentru Boeing care ar putea pierde miliarde.

În acest week-end, Biroul francez de Investigare și Analiză (BEA) a anunțat că a descărcat cu succes datele din cele două cutii negre de pe dispozitiv și le-a încredințat echipei de investigare etiopiene. Guvernul etiopian a adus un omagiu celor 157 de pasageri care au murit în accident și a anunțat că va publica în 30 de zile raportul preliminar privind cauzele accidentului.

Temerile guvernamentale s-au adeverit, a spus ministrul etiopian al transporturilor, Dagmawit Moges, confirmand că datele au subliniat „asemănările clare” cu accidentul din octombrie al unui Boeing 737 MAX-8 aparținând companiei aeriene indoneziene Lion Air .

Constructorul se pregătește acum să facă față unei furtuni majore. Unii membri ai Congresului de la Washington pun la îndoială lipsa de flexibilitate a companiei, care ar fi refuzat să asculte doleanțele piloților. Autoritățile americane obligă companiile aeriene din SUA să găsească o soluție alternativă pentru transportul celor aproximativ 60.000 de pasageri care zburau zilnic cu acest tip de aeronavă.

Interdicția de zbor va dura cel puțin până când Boeing își va revizui funcționarea sistemului MCAS anti-stall, suspectat că ar fi provocat prăbușirea avionului companiei Lion Air și a celui aparținând companiei Ethiopian Airlines. Boeing și-a luat un angajament în fața FAA de a oferi o soluție ” până cel târziu în aprilie „. Grupul pretinde că este capabil să facă acest lucru chiar mai repede.

Duminică, șeful grupului, Dennis Muilenburg, a spus că Boeing „finalizează dezvoltarea unei actualizări software și revizuirea manualului pentru piloți”. După cum subliniază un fost șef al NTSB (echivalentul BEA francez), actualizarea software-ului nu doar că va fi instalată pe seria B737 Max în întreaga lume, ci va necesita și o pregătire suplimentară a piloților.

La prețul de listă un 737 MAX valorează între 125 și 130 de milioane de dolari. Chiar ținând seama de reducerile de vânzări și de avansurile deja plătite, o singură lună de stopare a producției ar duce la un deficit de 2- 2.6 miliarde dolari pentru Boeing.

În ceea ce privește costurile de modificare a celor aproximativ 370 de dispozitive existente, acestea sunt estimate la 500 de milioane de dolari. Dar nu se știe încă ce compensație va plăti producătorului de aeronave companiilor aeriene pentru imposibilitatea acestora de a le utiliza avionul? O companie norvegiană care a operat 18 Boeing 737 MAX înregistrează deja pierderi de 41.000 de euro pe zi pe aeronavă.

În total, impactul asupra conturilor Boeing ar putea fi de câteva miliarde de dolari doar în prima jumătate a anului. Boeing, care a raportat un profit net de 10,4 miliarde dolari în 2018, poate face față acum acestor pierderi. Dar pe viitor?

Alte știri pe scurt:

• După atentatul soldat cu 50 de morţi în două moschei din localitatea Christchurch, premierul neo-zeelandez anunţă că suspectul, un australian de 28 de ani, va fi judecat în ţara unde a comis fapta, relatează New York Times, cu precizarea că dna Ardern a spus că va pune în discuţie regimul armelor. Alături de fotografiile victimelor, New Zealand Herald comentează că „puţini lideri din lume ar fi putut reacţiona cu atâta compasiune precum premierul Ardern”. Din capitala americană, Washington Post apreciază că „atacul din Noua Zeelandă evidenţiază cât de limitate sunt schimburile de informaţii despre ameninţările interne din sfera terorismului, între SUA şi aliaţii săi”. Şi tot Washington Post îşi îndreaptă atenţia asupra autorului masacrului, al cărui manifest „al urii” denotă un „rasism nelimitat şi remuşcări zero” din partea australianului care „s-a scufundat în extremismul de pe internet”.

• Într-un articol pe care îl semnează în cotidianul The Telegraph, premierul britanic îi avertizează pe parlamentarii de la Londra că amânarea ieşirii ţării din UE, care ar constrânge Regatul Unit să participe la alegerile europene din mai, ar fi „interpretată ca un simbol flagrant al eşecului colectiv al Parlamentului”. În plus, dacă aleşii britanici nu vor susţine proiectul ei de acord înaintea summitului Consiliului European de joi, ar fi posibil să „nu mai ieşim din Uniune în următoarele luni sau chiar niciodată”, atenţionează premierul de la Londra, citat de The Telegraph. Totuşi, într-o intervenţie la BBC, un ministru din cabinetul doamnei May spune că s-ar putea ca premierul să renunţe să mai supună la vot acordul negocit de ea cu Bruxelles-ul, dacă nu va obţine un sprijin suficient. Iar pe de altă parte, după cum reliefează Financial Times, o amânare a Brexit pe termen lung „va secătui resursele uniunii şi îi va distrage atenţia de la problemele mai presante”.

• Pentru Franţa, o problemă mai presantă rămân protestele „vestelor galbene”, al căror episod XVIII „a fost marcat de distrugeri, ciocniri şi 200 de reţineri” în Paris, după bilanţul făcut de Le Monde. Într-un interviu pentru Le Parisien, primarul capitalei franceze se declara „extrem de şocată de violenţe” şi vorbea despre o „criză socială şi politică majoră”. Noua zi de manifestaţii a avut loc „după o multitudine de dezbateri organizate în toată Franţa la iniţiativa autorităţilor”, prin care „guvernul dorea să canalizeze furia şi să facă să apară propuneri, în timp ce numărul manifestanţilor a fost în scădere în ultimele săptămâni”, observă La Libre Belgique. Liberation rezumă situaţia: „după violenţele care au însoţit manifestaţiile vestelor galbene sâmbătă, responsabilii politici denunţă neajunsurile guvernului” în timp ce „Emmanuel Macron promite decizii în forţă”. (RADOR)