Firmele private vaneaza contractele Directiei Judetene de Paza

Existenta Directiei Judetene de Paza (DIP), institutie aflata in subordinea CJ Mures si aparuta in urma desfiintarii Corpului Gardienilor Publici, ii incomodeaza pe patronii firmelor particulare de paza din zona.

Potrivit anumitor surse din cadrul CJ, ei fac presiuni asupra administratiei judetene pentru a determina desfiintarea acestei institutii, pentru a prelua ei contractele derulate in prezent de directie.

Mai mult, patronii firmelor private de paza din Targu-Mures vor sa elimine institutia de pe piata deoarece angajatii lor au termen de comparatie atat privind drepturile salariale, cat si conditiile de munca oferite de DJP comparativ cu unitatile private.

Dupa ce au incercat fara succes sa gaseasca o chichita legislativa care sa duca la desfiintarea institutiei, firmele private forteaza acum mana administratiei judetene si cer fie o asociere, fie scoaterea la privatizare a serviciului.

In mod surprinzator, presiunile vin din partea unor firme de paza cu proprietari de etnie maghiara, care spera sa reuseasca sa obtina votul UDMR in Consiliul Judetean, dar care mizeaza si pe sprijinul presedintelui CJ, Lokodi Edit, membru al Uniunii.

In acest sens, cel putin doua societati, dintre care una este „Gombos Security”, a lansat o oferta de asociere cu Directia Judeteana de Paza, oferta trimisa de conducerea CJ spre analiza celor de la DJP.

Desi tonul de inaintare a propunerii nu este unul imperativ, conducerea administratiei judetene atrage atentia celor din cadrul directiei ca trebuie sa aiba in vedere eficientizarea activitatii serviciului, lasand sa se inteleaga ca o astfel de manevra ar fi in folosul lor.

Totusi, o asemenea asociere, care vizeaza in primul rand contractele ce aduc lunar 2,5 miliarde lei vechi in vistieria Directiei Judetene de Paza, nu poate fi facuta decat cu acordul firmelor care beneficiaza in prezent de serviciile unitatii de paza din subordinea CJ.

Aceleasi surse din Consiliul Judetean sustin ca pentru a inlatura aceste obstacole, executivul institutiei s-a gandit sa transforme DJP in societate comerciala si sa o privatizeze. „Nu infirm si nu confirm nimic, pana nu primesc analiza specialistilor.

Pot sa spun doar ca nu excludem nici posibilitatea de asociere si nici o eventuala privatizare”, a declarat vicepresedintele CJ, Alexandru Petru Fratean.

Potrivit sursei citate, in momentul de fata se studiaza toate variantele pentru a se alege solutia cea mai buna pentru Directia Judeteana de Paza.

Interesele private trec peste faptul ca DJP se autofinanteaza

Seful Directiei Judetene de Paza, Nagy Petroniu, a declarat ca nu stie nimic despre o posibila viitoare privatizare, dar a recunoscut ca executivul CJ i-a comunicat oferta de asociere venita din partea firmei „Gombos Security”. „S-au facut doua oferte de la firme private. Pana in prezent doar oferta de la „Gombos Security” a ajuns la mine.

In cele din urma noi vom face oricum ceea ce hotaraste Consiliul Judetean. Cert este ca cine ar prelua directia, ar pune mana pe multe contracte, dar si pe cei peste 300 de angajati de aici care sunt pregatiti pentru astfel de activitati”, a spus Petroniu.

Directorul a adaugat ca in prezent serviciile oferite partenerilor de catre institutia pe care o conduce sunt comparabile cu serviciile oricarei firme private de paza din judet. Nagy a recunoscut, de asemenea, presiunile facute de patronii firmelor private.

„Societatile private lupta pentru interesele lor”, a mentionat acesta.

Nagy Petroniu a mai adaugat ca acest lucru a putut fi observat cu prilejul diverselor tentative de limitare a ariei de activitate a DJP.

Desi sel s-a ferit sa spuna clar despre ce este vorba, sursele din cadrul CJ au explicat ca la aceste tentative de limitare a ariei de activitate a directiei si chiar de desfiintare a acesteia au fost cooptate inclusiv institutii ale statului, printre care si anumite structuri din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie.

In prezent Directia Judeteana de Paza are in derulare circa 90 de contracte, din care incaseaza luna aproximativ 2,5 miliarde lei vechi, bani suficienti pentru plata unor salarii acceptabile angajatilor, dar si pentru plata utilitatilor.