Sari direct la conținut

FMI: Guvernului nu-i pasa de cresterea preturilor

Cotidianul

„Wishful thinking” sau o strategie bazata pe dorinta. Asa trateaza Guvernul Romaniei problema inflatiei in crestere in viziunea reprezentantului Fondului Monetar International (FMI) la Bucuresti, Juan Jose Fernandez Ansola. Mai clar, in opinia FMI, autoritatile par sa ignore problema inflatiei si continua sa spere ca aceasta va scadea de la sine.

„Sint ingrijorat ca, la nivelul Guvernului, inflatia nu este considerata o problema. Se spune ca este cauzata de unii factori externi, ca va scadea, insa in opinia mea este vorba mai mult de o dorinta”, a spus joi Ansola la un seminar pe teme economice organizat de ING si Finmedia.

Reprezentantul Fondului a adaugat ca, in situatia in care Guvernul continua sa ignore aceasta problema, am putea vedea o inflatie in crestere si in urmatoarea perioada.

Referindu-se la politica fiscala condusa de actualul Guvern, Ansola considera ca aceasta se indeparteaza din ce in ce mai mult de politica monetara restrictiva dusa de Banca Nationala a Romaniei.

Oficialul Fondului a sesizat faptul ca, in timp ce BNR a inasprit conditiile monetare (in principal prin majorari de dobinda), Guvernul continua sa duca o politica fiscala relaxata, un exemplu fiind si majorarea pensiilor. Politica fiscala pare sa scape de sub control dupa decizia de majorare a pensiilor“, a declarat Ansola.

Astfel, ratele dobinzilor au crescut deja si s-ar putea sa fie nevoie de noi cresteri care sa fie decise de Banca Nationala a Romaniei (BNR) in prima parte a anului viitor, considera reprezentantul Fondului Monetar International (FMI) pentru Romania si Bulgaria.

„In ultimii ani, cele doua politici nu au intrat in conflict, insa in prezent s-a ajuns la o politica monetara prea restrictiva si la una fiscala prea relaxata“, a spus Ansola, care a anticipat si trei posibile efecte. In primul rind, investitiile in capital fix ar putea scadea, ceea ce va avea efecte economice negative.

Un al doilea efect ar putea fi o apreciere a leului, care, pe linga efectul pozitiv al calmarii preturilor bunurilor importate, afecteaza negativ balanta de plati, lovind in exportatori. Ultimul efect important ar putea fi asupra sectorului financiar, deoarece cresterea diferentei dintre leu si alte monede ii va impinge pe investitori sa se orienteze catre monede straine.

Astfel, sistemul financiar devine vulnerabil la variatii ample ale ratelor dobinzilor, a comentat Ansola.

Pe de alta parte, Fondul Monetar International vede prognoza de inflatie a BNR (5,7% la finele anului) drept ,,una destul de conservatoare”. „Prognoza Bancii Nationale a Romaniei privind rata inflatiei de la sfirsitul acestui an, de 5,7%, este extrem de conservatoare in conditiile unei cresteri a preturilor in ultimele 12 luni de aproape 7%” , a explicat Juan Ansola.

La nivelul lunii octombrie a acestui an, inflatia anualizata se situa la 6,84%, cu 1,84% peste limita superioara a intervalului de variatie stabilit de Banca Nationala (3-5%). De asemenea, BNR a decis sa fixeze prognoza de inflatie pentru finele anului la 5,7%, cu 1,7% peste tinta initiala.

integral in Cotidianul

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro