Foametea provocată de regimul sovietic în 1946-1947 va fi recunoscută în Republica Moldova drept crimă împotriva umanității / 200.000 de oameni au murit atunci
Foametea provocată de regimul totalitar sovietic în anii 1946-1947 pe teritoriul actualei Republici Moldova va fi recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității, iar negarea, justificarea sau minimalizarea publică a acestei tragedii ar putea fi pedepsite cu închisoare de până la 5 ani. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate.
Negarea foametei din Basarabia ar putea fi sancționată cu închisoare de până la 5 ani
Proiectul de lege propune modificarea articolului 176¹ din Codul penal, care sancționează în prezent negarea Holocaustului, astfel încât acesta să includă și deportările și foametea organizată de regimul sovietic. Potrivit notei de fundamentare, vor deveni pasibile de răspundere penală „faptele de negare, contestare, aprobare sau justificare în public a acestor atrocități naționale”, acestea urmând să fie pedepsite „cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”.
Autorii definesc negarea publică drept contestarea existenței foametei „contrar faptelor istorice documentate și recunoscute oficial de stat”. Justificarea publică este descrisă ca prezentarea politicilor și măsurilor adoptate de regimul sovietic drept „necesare, legitime sau inevitabile”, iar minimalizarea publică reprezintă diminuarea deliberată a proporțiilor sau consecințelor tragediei.
Proiectul mai stabilește că „foametea provocată din anii 1946-1947 pe teritoriul actualei Republici Moldova este recunoscută drept crimă împotriva umanității, comisă de regimul totalitar sovietic împotriva populației autohtone pe criterii sociale și politice”. De asemenea, Republica Moldova ar urma să condamne oficial regimul sovietic pentru „provocarea deliberată a foametei din anii 1946-1947”, pe care autorii o califică drept o crimă împotriva umanității săvârșită prin „politici sistematice de confiscare a recoltelor, impunere a cotelor imposibile de predare și restricționare forțată a libertății de mișcare a populației civile”. În preambulul legii, deputații invocă „caracterul deliberat al politicilor promovate de regimul totalitar sovietic, care au condus la lipsirea intenționată a populației de mijloacele de subzistență”, provocând „pierderi masive de vieți omenești, distrugerea comunităților rurale și producerea unor traume sociale de durată”.
Aproximativ 200.000 de oameni au murit în urma foametei
Potrivit cercetărilor istorice citate de autorii proiectului, foametea din 1946-1947 este considerată una dintre cele mai grave tragedii din istoria RSS Moldovenești. Istoricii estimează că aproximativ 200.000 de persoane au murit din cauza înfometării și a bolilor provocate de malnutriție, în urma acțiunilor autorităților sovietice.
În nota de fundamentare se arată că, în perioada 1944-1946, autoritățile sovietice au impus o fiscalitate excesivă și cote obligatorii de predare a produselor agricole, în condițiile unei economii devastate de război. Ca urmare, „un număr mare de oameni fie au decedat, fie s-au îmbolnăvit de distrofie alimentară”.
Această politică represivă a provocat „îmbolnăvirea în masă, distrofia alimentară și moartea a zeci de mii de oameni în RSS Moldovenească”. Autorii inițiativei legislative citează datele istoricului Anatol Țăranu, potrivit căruia recolta de cereale din 1946 a fost de 365.000 de tone. Statul sovietic a pretins însă predarea a 265.000 de tone, în timp ce populația RSS Moldovenești, formată din aproximativ 2,18 milioane de locuitori, avea nevoie de circa 410.000 de tone pentru consumul minim.
„Autoritățile, în loc să acorde ajutor cetățenilor, au forțat oamenii să livreze produse alimentare peste capacitatea economică a acestora, provocând o adevărată catastrofă umanitară”, se arată în nota de fundamentare.
Autoritățile vor fi obligate să cerceteze și să comemoreze tragedia
Proiectul de lege mai stabilește că autoritățile centrale și locale din Republica Moldova vor avea obligația să participe la elaborarea politicilor de memorie, să contribuie la cercetarea fenomenului și să asigure studierea foametei în instituțiile de învățământ. Totodată, acestea vor trebui să întreprindă măsuri de comemorare a victimelor, inclusiv prin construirea de muzee, monumente și memoriale, precum și prin instalarea de plăci comemorative. Documentul prevede și acces liber pentru cercetători și cetățeni la documentele de arhivă și la actele de stare civilă din perioada foametei. Dacă legea va fi adoptată de Parlament în două lecturi, Guvernul de la Chișinău va avea la dispoziție șase luni pentru a armoniza legislația cu noile prevederi și pentru a aproba un Program național de comemorare a victimelor foametei provocate din anii 1946-1947.