​FOTO „Cocoașa de la Focșani”: Cum a ajuns un ocol inutil al traseului autostrăzii spre Moldova motiv de contre între Compania de Drumuri, societatea civilă și autoritățile locale

Circa 20 de milioane de euro în plus și un ocol de circa 5 kilometri pe care zeci de mii de șoferi îl vor face zilnic zeci de ani de acum încolo – asta pentru că autoritățile de la Focșani au cerut ca autostrada A7 care e în curs de proiectare să nu treacă prin câmpul dintre oraș și un sat din apropiere. „Cocoașa de la Focșani” a iscat o dispută între autoritățile locale, pe de-o parte, și Compania de Drumuri și societatea civilă pe de altă parte – un rar moment când cele două sunt „pe aceeași lungime de undă”. Vezi în articol ce argumente sunt invocate de-o parte și de alta, care este poziția CNAIR, ce spune Pro Infrastructura, dar și alte câteva detalii legate de proiectarea autostrazii A7 spre Moldova.

Info pe scurt:

• Traseul autostrăzii A7 spre Moldova, așa cum a fost el aprobat deocamdată inițial, face un ocol mare pe la estul Focșaniului. „Cocoașa de la Focșani” a fost numită – circa 5 km de autostradă în plus, în locul unei variante directe prin câmpul dintre oraș și un sat din apropiere.

• Traseul cu „cocoașă” a fost aprobat inițial de CNAIR la cerințele autorităților locale din Focșani care, deși știau pe unde ar trebui să treacă șoseaua, spun că vor să se dezvolte în zonă și motivează cu un PUG neaprobat încă.

• Acum însă, chiar CNAIR încearcă să-i convingă că ocolul nu se justifică, că autostrada poate fi integrată în orice plan de dezvoltare, că există numeroase alte localități din țară unde autostrada trece chiar mai aproape.

• În plus, reprezentanții CNAIR au precizat pentru HotNews.ro că autoritățile din Focșani știau de ani buni pe unde trece culoarul autostrăzii și că o decizie privind „cocoașa” va trebui luată în următoarele săptămâni.

• „Cred că e printre puținele dăți când CNAIR-ul și noi suntem pe aceeași lungime de undă”, a declarat pentru HotNews.ro Ionuț Ciurea, de la Asociația Pro Infrastructura.

• API susține că traseul mai lung nu presupune doar vreo 20 de milioane de euro în plus la construcție, ci un cost mult mai mare pe viitor, de la întreținere, la kilometrii în plus pentru traficul de tranzit zeci de ani de acum încolo. În plus, traseul drept ar deservi, de fapt, mult mai bine chiar și Focșaniul.

• În discuție se pune și problema avizului pe care Primăria Focșani trebuie să-l dea. Reprezentanții CNAIR spun că legea îi încurcă și că ar trebui să respecte ce primesc de la Primărie.

• Pe de altă parte, Pro Infrastructura susține că problema avizelor este una falsă: „CNAIR are toate argumentele tehnice, economice și legale să facă traseul corect” / La fel susține și deputatul USR Cătălin Drulă: „Avizul Primăriei Focșani nu este în niciun fel obligatoriu”. Dincolo de „cocoașă”, pe traseul A7 mai sunt încă în discuții și unele noduri care ar putea fi reproiectate, cum ar fi nodul dintre A7 și A3 în zona Ploiești.

• Toate proiectele SF+PT de pe A7 sunt în grafic, se execută foraje pentru studiile geotehnice și cel puțin unul dintre loturi ar putea fi gata chiar anul acesta, urmând ca din 2021 să se treacă la licitația directă pentru execuție.

–

Foto: Galben – traseul momentan al A7 / Roșu – pe unde ar fi trebuit să treacă A7

„Cocoașa de la Focșani” – cum a apărut. De la PUG-ul neaprobat al Focșaniului, la câmpul „urbanizat” dintre oraș și satul Mândrești

Autostrada A7 spre Moldova, pe ruta Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Roman – Pașcani e în prezent în faza elaborării Studiilor de Fezabilitate și a Proiectelor Tehnice, iar într-o primă etapă, în luna aprilie, a fost stabilit traseul pe care îl va avea noul drum de mare viteză. Lucrurile încă nu sunt bătute în cuie, și atât traseul, cât și nodurile rutiere pot suferi modificări.

Important de precizat acest lucru pentru că tocmai traseul actual, cum a fost el stabilit, a generat o controversă majoră: „Cocoașa de la Focșani” – un ocol de aproape 5 kilometri pe care A7 ar urma să-l facă mult pe la estul orașului moldovean, o curbă pronunțată față de culoarul inițial, mult mai drept – mult mai aproape de oraș chiar și față de ce ar fi trebuit propus acum, și care fusese „rezervat” cel puțin din 2009 (vezi aici PUG-ul din 2009 cu culoarul autostrăzii rezervat între Focșani și Mândrești).

Compania de Drumuri a acceptat inițial traseul revizuit propus de proiectant, la solicitările administrației locale din Focșani care a motivat cererea în baza unui Plan Urbanistic General neadoptat încă, dar care prevede că orașul se va extindă spre est, spre satul Mândrești, pe unde ar fi trebuit să treacă autostrada.

„Am încercat să identificăm toate constrângerile de pe traseu: avize, rețele de gaze, obiective strategice, depozite, poligoane, dar și să consultăm UAT-urile care au PUG-uri în dezvoltare Toate astea ne-au dus pe un culoar care a fost aprobat în Analiza Multicriterială 1 împreună cu Jaspers”, a explicat pentru HotNews.ro Gabriel Budescu, director al Direcției Inginerie, Studii și Investigații din cadrul CNAIR.

De precizat că în momentul de față, pe kilometri buni între Focșani și Mândrești este mai mult câmp liber, iar PUG-ul este unul neaprobat și reprezintă practic un plan de bătaie pentru viitorul îndepărtat, fără garanții că va fi și pus în practică.

Foto: Cum arăta în 2019 câmpul dintre Focșani și Mândrești pe unde ar urma să treacă autostrada. Vedere dinspre DN23

–

„Cei de la Focșani știau pe unde urma să treacă autostrada. Autostrada nu taie în două orașul, este permeabilă”

Acum totuși, chiar Compania de Drumuri încearcă să convingă autoritățile locale că traseul normal, cel drept, este de fapt varianta potrivită, că o autostradă prin câmpul dintre Focșani și Mândrești poate fi integrată fără probleme în orice plan de dezvoltare locală, și că în realitate, „cocoașa” pe la est presupune costuri suplimentare care nu se justifică.

„Cei de la Focșani au avut un coridor vechi rezervat, printre Focșani și Mândrești, deci știau pe unde urma să treacă autostrada. După care ei au venit și au zis că vor să se dezvolte, că ar fi zonă rezidențială, e un lac acolo la Mândrești. A venit și arhitectul lor șef, ne-au explicat că vor să se dezvolte cu orașul în acea parte”, spune directorul din CNAIR.

Potrivit acestuia diferența între traseul „normal” și „coacoașa” e de circa 4,5 km, iar argumentul oferit de aministrația locală cum că autostrada taie în două orașul nu stă de fapt în picioare.

„Autostrada este permeabilă. Dacă s-ar dori în planul urbanistic al Focșaniului s-ar putea încadra și într-un spațiu verde stânga-dreaptă. Oricum, toată autostrada asta este prevăzută ca exproprierile și elementele geometrice – nodurile – să fie realizate pentru o extindere ulterioară la trei benzi pe sens. Deci există un culoar în care se pot face perdele forestiere, se poate încadra cumva”, spune oficialul CNAIR.

„Înseamnă 20 de milioane de euro în plus doar pentru construcție. Apoi discutăm de tot traficul de tranzit care va ocoli 4,5 km zeci de ani, o sută de ani de acum încolo”

„Cred că e printre puținele dăți când CNAIR-ul și noi suntem pe aceeași lungime de undă”, a declarat pentru HotNews.ro Ionuț Ciurea, de la Asociația Pro Infrastructura.

„În primul rând vorbim aici de costuri în plus. Sunt 4,5 km în plus, adică vreo 20 de milioane de euro la construcție. Mai punem ulterior și costuri în plus la întreținere. Apoi discutăm de tot traficul de tranzit care va ocoli 4,5 km zeci de ani, o sută de ani de acum încolo – e și aici un cost. Nu are sens economic”, spune Ciurea.

„Singurul argument al celor din Focșani este că le-ar bloca dezvoltarea. Nu e așa, e un argument fals. Exemple de autostrăzi care sunt aproape de oraș și chiar au stimulat dezvoltarea sunt multe chiar în țară: A3 în București, A1 la Arad, A1 și A10 la Sebeș”, spune reprezentantul API.

Ba mai mult, spune acesta, autoritățile de la Focșani „ar putea profita acum și încă de la etapa asta am putea proiecta niște pasaje în plus pentru ce bulevarde vor dori să facă ei peste cinci, zece, cincisprezece ani”.

„Pentru Focșani varianta directă, fără „cocoașă”, e cea mai bună. În primul rând că acum ai ocazia să o configurezi cu pasaje pentru orice dezvoltare ulterioară. Apoi, autostrada fiind tangențială, ar putea fi utilă chiar și traficului local – să-ți scoată din oraș oamenii care ar merge de exemplu din sud în nord. Ar lua-o pe centură, va exista și un drum de legătură la nord cu DN2 si DN2D. Dacă vorbim de „cocoașă” cu 4,5 km în plus, n-o mai ia nimeni pe acolo. Nu le blochează în niciun fel orașul. Tangențiala vine perfect la Focșani, nu ar fi nici prea aproape, nu ar fi nici prea departe cum e, de exemplu, A1 la Timișoara”, mai este de părere reprezentantul Pro Infrastructura.

VIDEO Traseul A7 – Cocoașa de la Focșani:

O decizie privind „cocoașa”, în săptămânile ce urmează: „Va trebui să mai avem o întâlnire cu toate datele pe masă și să tranșăm situația”

În momentul de față CNAIR nu susține nu susține traseul actual cu „cocoașa de la Focșani”, a declarat pentru HotNews.ro Gabriel Budescu, directorul din cadrul CNAIR.

Acesta a precizat că o decizie în privința traseului va trebui luată în următoarele două-trei săptămâni și că vor mai urma discuții cu autoritățile locale.

„Trebuie să ne înțelegem. Să ajungem la un numitor comun. Ar trebui cam în următoarele două-trei săptămâni să o batem în cuie. Teoretic „cocoașa” este aprobată în Analiza Multicriterială 1, dar dacă noi vrem să o mutăm trebuie să cădem la un acord”, spune reprezentantul CNAIR.

„Noi am avut o abordare prin care am spus să răspundem și cerințelor autorităților locale. Dacă ei asta vor, că pe acolo se va dezvolta orașul… Noi în analiza noastră am calculat și rentabilitatea și cei 4,5 km în plus nu afectează rentabilitatea întregii autostrăzii. Eu personal ca șofer aș merge pe varianta directă printre cele două localități, dar trebuie să-i ascultăm și pe ei, să punem în balanță”, spune oficialul CNAIR.

Potrivit acestuia, CNAIR a prezentat autorităților de la Focșani și faptul că în multe alte locuri din țară autostrăzile ajung la fel de aproape de localități.

„Au fost discuții și la ei, au fost discuții și la noi. Au venit inclusiv aici și primarul, și arhitectul șef. Am prezentat opiniile și ca reprezentant CNAIR, și ca șofer. Dânșii insistă pe varianta aceea ocolitoare. Vom ajunge la un consens până la urmă. Va trebui să mai avem o întâlnire cu toate datele pe masă și să tranșăm situația astfel încât să fie și ei de acord. Eu cred că se poate, mai ales că ei au un PUG în lucru, nu e deja avizat. Și PUG-ul ăla va trebui să vină la noi să-l aprobăm și noi”, spune directorul din CNAIR.

Puțurile de apă care ar sta în calea autostrăzii: „Nu muți un puț de apă, dar muți o autostradă întreagă la kilometri distanță – e absurd”

Pe de altă parte, reprezentantul CNAIR spune că mai există o problemă ce trebuie lămurită, un aspect de care s-au legat și cei de la Focșani când au cerut modificarea traseului: o serie de puțuri de-a lungul DJ204D care alimentează Focșaniul și localitățile din zonă cu apă potabilă.

„Am trimis o adresă la Apele Române să ne dea un punct de vedere referitoare la puțurile de apă. Sunt niște puțuri de apă la distanțe de cam 300 de metri unul de altul. Ei spun că au o zonă de protecție sanitară, dar culoarul rezervat în trecut trecea și el peste acele puțuri. La o prima analiză noi le-am zis că puțurile trag apă de la 100 de metri adâncime, dar noi cu piloții podului ne ducem la 25-30 de metri adâncime. Am propus să anulăm un puț de apă, trecem cu autostrada pe acolo și mai facem noi un puț nou în capăt. Soluții se pot găsi”, spune directorul din CNAIR.

Deși CNAIR acum așteaptă un răspuns de la Apele Române, Asociația Pro Infrastructura susține că discuția privind puțurile de apă nu ar trebui să fie o problemă. „Nu muți un puț de apă, dar muți o autostradă întreagă la kilometri distanță – e absurd”, a declarat pentru HotNews.ro Ionuț Ciurea de la API.

Discuții privind avizele necesare: poate CNAIR să treacă peste cerințele administrației locale din Focșani?

„Autoritatea lcoală trebuie să dea un certificat de urbanism necondiționat. Noi pe de altă parte trebuie să le avizăm lor PUG-ul”, spune Gabriel Budescu, de la CNAIR.

„Și legislația ne încurcă. Ei dacă ne dau aviz condiționat, legislația e făcută de așa fel încât noi trebuie să respectăm ce ne dau ei. Intrăm într-un clinci. Trebuie să negociem. Nu e cazul să escaladăm, trebuie să ajungem la o înțelegere”, spune oficialul CNAIR.

„Problema avizelor este una falsă”, este de părere Ciurea de la Pro Infrastructura. „Pentru lucrările de infrastructură mare nu se mai cere certificatul de urbanism. Până la urmă se poate și fără acordul lor, dacă chiar nu se ajunge la o înțelegere. CNAIR are toate argumentele tehnice, economice și legale să facă traseul corect”, spune reprezentantul API.

„Avizul Primăriei Focșani nu este în niciun fel obligatoriu”, este de părere și Cătălin Drulă, deputat USR și membru în Comisia de Transporturi din Camera Deputaților.

„În general, există o lege prin care se poate deroga chiar și de la PUZ-uri pentru construcția de autostradă. S-a folosit în Voluntari unde dl. Pandele bloca A3-ul. Aici nici măcar nu e vorba de un plan de urbanism de la care sa derogi (ceea ce între noi fie vorba, ar putea la limită să fie excesiv) – e vorba de un simplu aviz”, spune Drulă care susține că soluția „cocoașei” de la Focșani este „un exemplu atât de clar de: AȘA NU!”.

„Nu numai că lungește DEGEABA cu 4,5km traseul (ceea ce înseamnă aproape 5km de autostradă construiți ÎN PLUS față de traseul direct trasat cu linie punctată roșie, dar și milioane de km de parcurs în plus anual pentru traficul de acolo), dar amplasând astfel autostrada și nodurile, parcă e făcut înadins ca focșănenii să ajungă la autostrada cât mai greu și să beneficieze cât mai puțin de ea. Uitați-vă unde sunt nodurile față de localitate”, spune Drulă.

Discuții și despre unele noduri de pe traseul A7

Dincolo de controversa iscată de „cocoașa de la Focșani”, în discuții sunt și niște noduri de pe traseu care ar putea fi reconfigurate, precum și unele eliminate, și altele noi adăugate.

„Nodurile de acum nu sunt definitive. Chiar am discutat cu Jaspers pe zona Bacău – Pașcani unde nodurile sunt mult mai dese. Va trebui să explicăm de ce sunt atâtea noduri precum în zona Roman. Nu înseamnă că vom mai rări nodurile, ci trebuie doar să le justificăm. Dacă necesitatea este justificată, vor rămâne. Poate chiar și mai jos de Bacău să mai adăugăm niște noduri”, spune directorul din CNAIR.

Unul din nodurile de care s-a discutat este cel al autostrăzii A7 cu autostrada A3 la sud-est de Ploiești, în zona Dumbrava. În configurația actuală, nodul nu ar deservi cel mai eficient una din relațiile principale de trafic: Moldova->București.

„Nodul nu e bătut în cuie. Cei de la Pro Infrastructura ne-au făcut o solicitare că ar putea fi proiectat pentru o viteză mai mare”, spune directorul din CNAIR.

„Acolo avem și niște zone Natura 2000. Cu cât măresc raza, cu atât risc să mă duc în ele. Nu vrem să intrăm în aceste zone pentru că automat termenul de eliberare a avizului de mediu se lungește mult. Pe de altă parte raza / viteza la care e proiectat nodul acum e conform normativului. Dacă putem să o proiectăm la o viteză mai mare, ok. Luăm în calcul, am transmis proiectantului să încerce să mărească viteza pe bretelele de racordare”, a declarat directorul din CNAIR.

Un alt nod pentru care Asociația Moldova Vrem Autostradă a cerut reproiectarea este cel al A7 în zona Tișița pentru „o conectivitate mai bună cu traficul de mărfuri și persoane dinspre vama Albița”.

„La Tișița, unde am primit observații legate de nod, am trimis prestatorului. A analizat și a zis că nu se încadrează cu declivitatea la coborâre după un pasaj. A zis că va analiza mai atent la partea de proiectare. O soluție ar fi acolo să facem un giratoriu peste autostradă. Vom vedea, am transmis și colegilor de la întreținere să vedem ce părere au”, a explicat pentru HotNews.ro directorul din CNAIR.

Pe unele tronsoane din A7 SF-ul și Proiectul Tehnic ar putea fi gata încă din acest an

Cât privește derularea contractelor de SF+PT pe A7 spre Moldova, CNAIR susține că unele loturi ar putea fi gata încă de anul acesta, iar din 2021 va fi lansată licitația pentru execuție directă.

„Prestatorul deja merge cu ridicarea topografică și cu studiul geotehnic. Acum se fac deja forajele pe Ploiești – Buzău”, a precizat pentru HotNews.ro Gabriel Budescu, director al Direcției Inginerie, Studii și Investigații din cadrul CNAIR.

„Pe Ploiești – Buzău avem șanse mari să fie gata până la finalul anului pentru că nu avem nicio zonă Natura 2000. Pe Buzău – Focșani avem lunca Buzăului, e o zonă Natura 2000 prin care se tarversează cu un pod. Studiile geotehnice au început, în câteva săptămâni le vor termina. Cu Jaspersul ne-am pus de acord pentru Analiza Multicriterială partea a doua unde se va stabili clar numărul de noduri sau cum vor fi”, spune reprezentantul CNAIR.

„Și Buzău – Foocșani ar putea fi gata la finalul anului. Întodeauna pot apărea lucruri neprevăzute, însă. Și Focșani – Bacău este în același grafic”, mai precizează acesta.

–

Vezi și:

• HARTĂ INTERACTIVĂ Traseul autostrăzii A7 spre Moldova

• VIDEO FOTO Autostrăzile spre Moldova. Toate informațiile la zi care le-au fost prezentate primarilor din regiune / Ce termene sunt asumate pentru toate autostrăzile

–