Skip to content
Economie

Frânele economiei românești- diagnosticul sever al Băncii Mondiale

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Principalele piedici în calea dezvoltării României sunt administrația publică de slabă calitate, legi care se schimbă des și imprevizibil (ceea ce sperie investitorii), faptul că oamenii nu au competențele de care e nevoie pe piața muncii, sub-dezvoltarea piețelor financiare ceea ce face ca banii și forța de muncă nu ajung acolo unde ar fi cel mai bine folosiți, arată un raport al Băncii Mondiale .

În termeni tehnici, pasajul din raportul Băncii Mondiale spune așa: „Printre constrângerile principale se numără guvernanța slabă și imprevizibilitatea de reglementare, care descurajează investițiile, decalajele de competențe și piețele de capital subdezvoltate, care alocă defectuos forța de muncă și capitalul, precum și capacitatea limitată de inovare la nivel de firmă, care frânează tranziția către o creștere cu valoare adăugată mai mare”.

Banca Mondială a calculat rata sărăciei din România: „La pragul de 8,3 dolari SUA/zi (la paritatea puterii de cumpărare), sărăcia este estimată la 5,1% în 2024, practic neschimbată față de 2023”. 8,3 dolari înseamnă la cursul BNR circa 37 de lei pe zi.

România a avansat în procesul de convergență cu Uniunea Europeană (UE), arată documentul citat, care menționează că avântul economic a încetinit din cauza unor blocaje structurale care fac ca efectele creșterii să fie resimțite doar de unii, nu de toată lumea.

Conflictul din Orientul Mijlociu adaugă presiuni inflaționiste și umbrește perspectivele de creștere, sporind riscurile de sărăcie.

În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.

„În ciuda statutului de țară cu venit ridicat și a progreselor semnificative în reducerea sărăciei și inegalității, acestea rămân printre cele mai ridicate din UE, cu diferențe mari între mediul urban și rural și între regiuni”, mai spun autorii documentului.

„Politica fiscală a lărgit deficitele gemene (fiscal și extern), amplificând slăbiciunile economiei și sporind riscurile macro-financiare. Creșterea economiei rămâne inegală, fiind determinată în principal de construcții, susținute de un avânt ciclic al infrastructurii finanțate din fonduri UE, în timp ce industria continuă să se contracte, afectată de liberalizarea prețurilor la electricitate din iulie 2025, care a majorat costurile și a erodat competitivitatea”, se mai spune în raportul Băncii Mondiale.

Documentul estimează că conflictul din Orientul Mijlociu va adăuga cel puțin 2,2 puncte procentuale (pp) la inflația din 2026, în principal prin presiuni asupra prețurilor la energie. „Șocul reduce creșterea PIB-ului din 2026 cu 0,4 pp. Guvernul a răspuns în principal prin plafonarea marjelor comerciale și restricționarea exporturilor de carburanți. Presiunile asupra prețurilor sporesc riscurile de sărăcie, întrucât efectele indirecte ale prețurilor la energie reprezintă cea mai mare parte a pierderilor de bunăstare, deși pachetul de solidaritate aprobat recent poate atenua parțial aceste efecte pentru grupurile vulnerabile”, spune Banca Mondială..

Rezultatele privind gradul de sărăcie se vor îmbunătăți doar treptat pe termen mediu, fiind necesară orientarea spre o creștere economică condusă de investiții, alături de măsuri de stimulare țintite și condiții de finanțare îmbunătățite, conchid autorii documentului.