Fruntași la mame minore, corigenți la educație sexuală. Cum arată valul de întrebări, rușini și panici ale tinerilor români, la care școala nu răspunde

În 2021, rata nașterilor la fetițe între 10 și 14 ani a fost de 10 ori mai mare în România față de media UE. De asemenea, în același an, numărul bebelușilor născuți de mame sub 15 ani a fost mai mare față de acum un deceniu, potrivit datelor INS.
Am ajuns la aceste cifre dificil de ignorat, pentru că avem procente semnificative de copii care nu au deloc șansa la educație. România se află pe locul al doilea în UE, după Bulgaria, în ceea ce privește procentul copiilor care au vârsta potrivită, dar nu sunt înscriși la școală în ciclul primar.
Dar și din cauza lipsei de informare a copiilor și adolescenților, cu privire la propria anatomie și la „cum vin bebelușii pe lume”.
Problema lipsei de educație sexuală este una prezentă atât în mediul rural, cât și în cel urban. Evident, în primul caz, lucrurile stau mai grav, căci acolo calitatea învățământului este adesea mult mai slabă – ne lipsesc resursele, cât și interesul din partea statului.
În vara anului trecut, după discuții aprinse la nivel politic, educația sexuală a devenit oficial reglementată în școli, în cadrul materiei Educație pentru sănătate. Este, din nefericire, doar un pas, în niciun caz un salt înainte, deși ar fi atât de imperios necesar, dacă ne uităm la statisticile legate de tinerii și elevii români.
Astfel, în noul an școlar vor primi noțiuni de educație sexuală doar elevii care se pregătesc să devină adolescenți, cei de clasa a VIII-a, și doar după ce au primit acordul scris al părinților. În timp ce unii au spus că acest acord ușurează procesul, alții sunt de părere că este o suprareglementare care va duce la un număr scăzut de copii care primesc aceste informații.