Fumezi sau ai fumat ani la rând? Cancerul pulmonar poate evolua fără simptome, dar poate fi descoperit în fereastra de oportunitate pentru tratament adecvat și eficient
Pentru mulți fumători sau foști fumători, absența unor semne evidente poate crea o senzație liniștitoare: nu tușesc, nu am dureri, respir bine, deci probabil nu am nimic. În realitate, în cazul persoanelor cu istoric semnificativ de fumat, riscul nu este întotdeauna vizibil în felul în care ne-am aștepta. Istoricul de fumat rămâne relevant chiar și după renunțarea la țigări, mai ales atunci când expunerea a fost îndelungată.
„Atunci când apar manifestările clinice, boala este adesea deja într-un stadiu avansat. Tocmai de aceea, screeningul este important: ne oferă șansa de a identifica leziuni pulmonare de dimensiuni mici, într-o fereastră de oportunitate, respectiv într-un moment în care pacientul poate avea mai multe opțiuni terapeutice și șanse de vindecare”, explică Dr. Ofelia Niță, Medic Primar Radiologie și Imagistică Medicală MONZA ARES.
În această logică preventivă intervine CT low-dose, investigația imagistică utilizată în screeningul pulmonar. Metoda permite evaluarea plămânilor cu doză redusă de radiații și într-un timp foarte scurt, cu scopul de a identifica noduli sau alte leziuni de dimensiuni mici, uneori imposibil de observat prin radiografia pulmonară clasică.
Explicația ține, în unele cazuri, și de localizarea leziunii. Atunci când un nodul este situat periferic, într-o zonă care nu intră în contact direct cu lumenul bronșic, modificările pot rămâne mult timp fără manifestări clinice clare. De aceea, pacientul poate amâna evaluarea, iar boala poate deveni vizibilă clinic abia într-un moment în care tratamentul este mai dificil, iar opțiunile terapeutice sunt mai limitate.
Cine sunt pacienții cu risc crescut
Screeningul pulmonar prin CT low-dose se adresează în principal persoanelor cu risc crescut, nu populației generale. În ghidurile internaționale, criteriile iau în calcul vârsta, istoricul de fumat și expunerea cumulativă la tutun, exprimată prin indicatorul „pachete-an”. Acest indicator arată cât de mare a fost expunerea unei persoane la fumat de-a lungul timpului.
În practică, un prag frecvent utilizat este de minimum 20 pachete-an. Mai simplu spus, calculul pornește de la numărul de pachete fumate pe zi și numărul de ani de fumat: un pachet pe zi timp de 20 de ani înseamnă 20 pachete-an, la fel cum două pachete pe zi timp de 10 ani duc la aceeași expunere cumulativă.
În general, screeningul este luat în calcul pentru fumători activi sau foști fumători care au renunțat de mai puțin de 15 ani, de regulă în intervalul de vârstă 50-80 de ani. Evaluarea trebuie însă individualizată, pentru că, pe lângă fumat, pot exista și alți factori de risc, precum expunerea profesională la noxe respiratorii sau istoricul familial.
De ce radiografia pulmonară nu vede întotdeauna tot
Radiografia pulmonară rămâne o investigație utilă și accesibilă în multe contexte clinice. Însă, atunci când vorbim despre screening și despre identificarea unor modificări pulmonare de mici dimensiuni, limitele ei devin importante.
Explicația ține de modul în care se formează imaginea. Radiografia oferă o imagine bidimensională, în care mai multe structuri anatomice se suprapun. Din acest motiv, un nodul de dimensiuni reduse, aflat într-o zonă dificilă sau suprapus altor structuri, poate fi greu de observat sau de caracterizat corect.
„Radiografia pulmonară nu mai oferă certitudinea identificării detaliilor de structură în ceea ce privește parenchimul pulmonar. În radiografie analizăm o imagine în care se suprapun foarte multe structuri și nu putem analiza volumetric nodulul pulmonar. Superioritatea CT-ului este certă”, subliniază dr. Ofelia Niță.
Prin comparație, examinarea CT oferă o imagine mult mai detaliată a plămânilor. Medicul poate evalua nodulii în profunzime utilizând criterii bine stabilite: dimensiunea, forma, densitatea, structura, forma și conturul, localizarea și, atunci când este nevoie de monitorizare, evoluția lor în timp. Tocmai de aceea, CT low-dose este astăzi metoda imagistică validată pentru screeningul cancerului pulmonar: poate identifica leziuni pulmonare de mici dimensiuni și oferă medicului detalii esențiale pentru evaluarea nodulilor pulmonari, dincolo de ceea ce poate arăta radiografia clasică.
Un nodul nu înseamnă automat cancer
Scopul principal al screeningului prin CT low-dose este identificarea nodulilor pulmonari de mici dimensiuni și evaluarea caracteristicilor acestora. Mulți noduli sunt benigni și pot reprezenta modificări rămase după inflamații sau infecții mai vechi. Important este ca aceste modificări să fie interpretate corect, după criterii standardizate.
Pentru o evaluare riguroasă, se folosesc sisteme precum Lung-RADS, care ajută la clasificarea nodulilor în funcție de dimensiune, densitate, contur, calcificări, localizare și alte caracteristici imagistice. În funcție de categorie, medicul poate recomanda monitorizare imagistică la un anumit interval, investigații suplimentare, PET-CT, biopsie sau consulturi de specialitate.
Există și situații în care nodulii pulmonari sunt descoperiți întâmplător, în timpul unor investigații realizate pentru alte patologii. „Am avut pacienți examinați pentru patologie cardiovasculară la care am descoperit întâmplător câte un nodul pulmonar. Nu de puține ori, dintre aceste cazuri descoperite incidental, unele au fost de natură malignă”, spune dr. Ofelia Niță.
Pe lângă noduli, CT low-dose poate evidenția și alte modificări pulmonare frecvent asociate fumatului îndelungat, precum emfizemul pulmonar sau bronșiectaziile. Astfel, investigația poate oferi o imagine mai amplă asupra efectelor fumatului asupra plămânilor, nu doar asupra riscului oncologic.
Mai puține bariere pentru prevenție
Una dintre temerile frecvente ale pacienților atunci când aud despre o investigație CT este legată de iradiere. În cazul CT low-dose, reducerea dozei este parte esențială a metodei, tocmai pentru că vorbim despre o examinare utilizată în screening, la persoane care pot fi asimptomatice, dar au un risc crescut. Comparativ cu un CT toracic standard, doza de iradiere poate fi semnificativ mai mică, cu păstrarea calității imaginii necesare pentru diagnostic.
Investigația nu necesită substanță de contrast, iar scanarea propriu-zisă durează doar câteva secunde. Cu pregătirea pacientului, întreaga vizită poate dura aproximativ 5-10 minute, în funcție de fluxul medical și de contextul fiecărui caz.
La MONZA ARES, investigațiile sunt realizate cu Revolution Vibe CT 512-slice, un echipament de ultimă generație care permite achiziții rapide, algoritmi avansați de reducere a dozei și reconstrucții imagistice de înaltă fidelitate. Softurile dedicate evaluării pulmonare și instrumentele de analiză asistată de inteligență artificială pot contribui la măsurarea volumetrică a nodulilor pulmonari și la monitorizarea lor mai precisă în timp. Acest lucru este important deoarece un examen cu doză redusă nu înseamnă doar „mai puțină iradiere”. Imaginea trebuie să rămână suficient de clară pentru ca medicul să poată identifica leziuni de mici dimensiuni și să le interpreteze corect.
„Pentru a realiza un examen cu adevărat low-dose avem nevoie de un echipament care să permită, prin algoritmi de achiziție și post-procesare, o doză suficient de mică, dar cu o rezoluție a imaginii suficient de mare încât să putem identifica nodulul”, explică dr. Ofelia Niță.
De la imagine la decizie: rolul PNEUMO TEAM
În screeningul pulmonar, identificarea unei modificări este doar primul pas. La fel de important este ce se întâmplă după: cum este interpretată imaginea, ce criterii sunt luate în calcul, când este suficientă monitorizarea și când sunt necesare investigații suplimentare.
La MONZA ARES, pacienții pot beneficia de evaluare integrată prin PNEUMO TEAM, un model multidisciplinar care reunește expertiză în imagistică, pneumologie, biopsii și chirurgie toracică. Astfel, pacientul poate fi ghidat mai departe, în funcție de complexitatea cazului și de nivelul de suspiciune al leziunii identificate.
„Putem merge mai departe atunci când este nevoie: dacă este indicată puncția-biopsie, aceasta poate fi realizată aici, iar pacientul poate fi îndrumat ulterior către chirurgie toracică, consulturi pneumologice și monitorizare, la recomandarea medicului pneumolog. Există o echipă consolidată de diagnostic și terapie a patologiei toraco-pulmonare”, conchide medicul.
Prevenția începe înainte ca boala să devină vizibilă
Pentru fumători și foști fumători, mesajul este că lipsa simptomelor nu exclude riscul. Cancerul pulmonar poate evolua tăcut, iar radiografia pulmonară nu poate oferi întotdeauna toate informațiile necesare pentru detectarea unor leziuni mici.
CT low-dose schimbă perspectiva asupra prevenției pulmonare. Reduce doza de iradiere, scurtează timpul investigației și păstrează calitatea imaginii, oferind medicului posibilitatea de a observa modificări care pot rămâne greu de identificat prin metodele uzuale. În primul rând, poate oferi pacientului timp: pentru monitorizare, pentru investigații suplimentare atunci când sunt necesare și pentru o decizie medicală luată înainte ca boala să devină vizibilă clinic.
Articol susținut de MONZA ARES