Skip to content
Economie

Generația care pleacă de acasă, dar nu și de la „banca părinților”: majoritatea se bazează pe familie

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Prima mutare de acasă e, pentru generația Z, mai degrabă o sărbătoare decât o dramă, arată un studiul național realizat de Cult Research pentru BCR. Întrebați ce au simțit atunci când s-au mutat pentru prima dată singuri, 35% dintre tineri răspund „entuziasm” și alți 24% „libertate”. Nesiguranța, grija, neîncrederea în sine și frica adunate la un loc ajung la 40%.

Încrederea se vede și în felul în care tinerii își evaluează retrospectiv pregătirea. 59% spun că au fost bine sau foarte bine pregătiți pentru plecare. Restul de 41% recunosc că au fost puțin pregătiți (34%) sau deloc (7%).

Problema apare când încrederea se lovește de prima lună de chirie. Gestionarea banilor e, de departe, principala provocare a plecării de acasă, invocată de 46% dintre tineri.

Pe locul doi vine găsirea unei locuințe cu un raport calitate-preț acceptabil (21%). Lipsa sprijinului emoțional din partea familiei, despre care se vorbește mult mai des, contează pentru doar 16%.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Colegii de apartament sunt aproape irelevanți ca sursă de stres

Cu alte cuvinte, independența emoțională vine mai repede decât cea financiară. Iar studiul arată și cine acoperă diferența. Întrebați de unde ar face rost de bani ca să se mute pe cont propriu, 57% dintre tineri se gândesc mai întâi la părinți. Banca vine abia pe locul doi, cu 20%, urmată de rudele din familia extinsă (14%). Doar 9% se bazează pe surse proprii, adică pe muncă suplimentară sau pe împrumuturi.

Asta se potrivește cu ce declară tinerii că le contează cel mai mult: siguranța financiară (62%) și cea emoțională (60%) depășesc cu mult siguranța socială (26%) sau pe cea fizică (10%).

Cei care încă locuiesc cu părinții sunt, la prima vedere, la fel de optimiști: 53% se consideră pregătiți. Distribuția e însă mai polarizată decât la cei care au plecat deja. Mai mulți se declară „foarte bine pregătiți” (23%, față de 18%), dar mai mulți se declară și „deloc pregătiți” (14%, față de 7%). Pregătirea pare să fie ceva ce tinerii descoperă abia după mutare, nu ceva ce pot estima dinainte.

Mutarea nu rupe nici legătura simbolică cu familia. Pentru 46% dintre tineri, „acasă” rămâne locul unde sunt părinții, ușor peste locul în care se simt în siguranță (44%). Locuința în care stau efectiv, chiar și cu chirie, e „acasă” pentru doar 9%. Definiția se schimbă însă odată cu modul de viață. Printre cei care au locuit singuri în ultimul an, doar 26% mai asociază „acasă” cu părinții. La cei care stau cu partenerul, 41% spun că acasă e acolo unde e partenerul.

Nici ca moment de maturizare, plecarea de acasă nu e decisivă

Doar 14% dintre tineri o numesc drept primul eveniment care i-a maturizat. Mai des sunt invocate prima relație (24%), intrarea la liceu (23%) și primul job (21%).

Tabloul care rezultă e al unei generații care pleacă devreme și cu entuziasm, dar al cărei prim pas spre independență e finanțat, în mare parte, tot de familie. Pentru o bancă, cifra de 20% care s-ar gândi la un credit sau la un produs bancar e, probabil, cea mai interesantă din tot studiul. Pentru restul dintre noi, cea mai interesantă e diferența dintre cât de pregătiți se simt tinerii și cât de pregătit le e, de fapt, bugetul.

Studiul a fost realizat de Cult Market Research, la comanda BCR, la începutul anului școlar și universitar 2025-2026, pe un eșantion național de 1.610 de tineri, cu vârste cuprinse între 14 și 30 de ani.