Generația care va trăi mai mult decât arată calculele făcute azi
Numărul centenarilor din România aproape că s-a triplat în ultimii 10 ani arată datele Institutului Național de Statistică, consultate de HotNews, ajungând la aproape 4.000 de persoane.
Dacă luăm numărul persoanelor de peste 85 de ani acesta se apropie de 450.000 de români, cam cât populația întregului județ Olt.
Creșterea numărul persoanelor „foarte în vârstă” a crescut rapid datorită îmbunătățirii medicinei și a nutriției.
Numărul tot mai mare de persoane în vârstă pune presiune și asupra sistemului de pensii și al finanțelor publice. Guvernul a anunțat că va lega vârsta de pensionare de creșterea speranței de viață pentru a încerca să limiteze costul suportat de contribuabili pentru finanțarea unui număr tot mai mare de persoane aflate la bătrânețe.
De asemenea, oamenii își subestimează constant speranța de viață, – cu o medie de patru ani pentru femei și doi ani pentru bărbați – ceea ce crește riscul ca aceștia să economisească inadecvat pentru pensie.
Un studiu citat pe scară largă de NEST (National Employment Savings Trust din Marea Britanie) a constatat că persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani își subestimează speranța de viață cu aproximativ 2 ani pentru bărbați și 4 ani pentru femei.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Felicitări! Te-ai abonat la „EconoMix”.
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
Dar nu e doar cazul UK. Cercetările actuariale canadiene au constatat că bărbații au subestimat speranța de viață cu aproximativ 2,9 ani, iar femeile cu aproximativ 4,6 ani, în medie.
Studiile olandeze și americane au constatat, în mod similar, că femeile tind să își subestimeze durata de viață rămasă mai mult decât bărbații.
Sondajele din SUA arată că aproximativ o treime dintre adulți subestimează speranța de viață la vârsta de 65 de ani, iar cei cu o durată de viață percepută mai scurtă tind să economisească mai puțin pentru pensie.
Aceste subestimări cresc riscul unei economisiri inadecvate pentru pensie: dacă cineva se așteaptă să trăiască doar 15 ani după pensionare și în realitate trăiește 20-25 de ani, este posibil fie să economisească prea puțin în timpul anilor de muncă, fie să subestimeze costurile asistenței medicale și ale îngrijirii pe termen lung sau să riște situația în care rămâne fără economii.
Agenția de rating Moody’s a declarat într-un raport că numărul țărilor „super-îmbătrânite” – în care mai mult de una din cinci populații are 65 de ani sau mai mult – va crește foarte mult până în 2035.
Institutul Național de Statistică spune că circa 70% dintre persoanele în vârstă de peste 85 de ani sunt femei; dezechilibrul de gen este și mai puternic în rândul centenarilor, unde femeile reprezintă 75% din grup.
De reținut că adolescenții de azi vor trăi mai mult decât părinții lor, că prețurile au tendința generală de creștere și că tot mai puțini români vor avea de plătit pensiile a tot mai mulți pensionari. Cu alte cuvinte, o strategie gen „lasă dragă, că ne dă statul pensia și mai vedem noi după aia cum ne mai descurcăm…”, e perdantă din start.
- Vezi aici Cele 9 scenarii pe care să le ai în vedere ca să poți trăi decent după ce te retragi.
În SUA, publicația The Wall Street Journal a stat de vorbă cu mai mulți nonagenari. Unii regretă că nu au fost mai generoși cu ei înșiși, alții că nu au economisit suficient.
Sue Jones credea că are mai mult decât suficienți bani pentru a trăi la pensie. Dar nu se aștepta să trăiască până la 90 de ani. Ea avea 50.000 de dolari într-un cont de pensie, pe lângă pensia de aproximativ 2.900 de dolari pe lună.
Dar venitul ei nu mai acoperea facturile care tot creșteau. Sue a intrat și a ieșit din spital de mai multe ori în acest an, strângând facturi medicale și coplăți pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă. Copiii ei o ajută la cheltuieli pentru că altfel nu ar face față. „Plănuiam să mor la o vârstă mai normală, dar nu asta mi-a rezervat Dumnezeu!”, a spus ea.
Ceea ce plănuiesc oamenii la 50 de ani adesea nu se potrivește cu ceea ce se întâmplă după aceea, scrie WSJ.
Marge Horn, în vârstă de 80 de ani, spune că sfârşitul neaşteptat al căsniciei ei la 62 de ani i-a deraiat finanţele. Horn, care locuiește în zona Portland, Oregon, a presupus că pensia soțului ei și portofoliile lor comune de investiții le vor susține senectutea. Dar și-a pierdut jumătate din portofoliul de investiții în divorț, păstrându-și casa și doar jumătate din bani. După divorț, și-a sfătuit fiica să-și păstreze moștenirea în nume propriu, pentru a reduce șansele de a o pierde într-un divorț.
În alte țări, cum e inima Angliei rurale, roboți alimentați de inteligență artificială sunt prezenți în casele pacienților vârstnici pentru a le reaminti să ia medicamentele, pentru a le monitoriza starea de sănătate și chiar pentru a organiza vizite ale îngrijitorilor și membrilor familiei.
Mașinile sunt doar una dintre modalitățile prin care economia mondială răspunde la acest cutremur demografic.