Ghid rapid pentru a intelege criza din Grecia si efectul ei asupra Zonei Euro
Criza datoriilor Zonei Euro, care cuprinde 17 tari, a intrat intr-o noua faza critica, pe baza temerilor ca Grecia ar putea intra in incapacitate de plata si ar putea cauza astfel un dezastru financiar global precum cel care a urmat caderii bancii de investitii americane Lehman Brothers in 2008. Reuters a realizat un scurt ghid pentru a intelege situatia din Grecia: care sint actorii relevanti, mizele si ultimele evolutii.
ULTIMELE EVOLUTII
Ministrii de finante ai Zonei Euro au spus luni, 20 iunie, ca Grecia trebuie sa aprobe masuri mai stricte de austeritate, inainte de a fi luata o decizie finala in legatura cu urmatoarea transa a imprumutului de la UE si FMI.
Inaintea celei de-a doua zile a reuniunii de la Luxemburg, luni, ministrii au indicat faptul ca ajutorul in valoare de 12 miliarde de euro va fi platit pana la jumatatea lunii iulie, permitand Atenei sa evite intrarea in incapacitate de plata, dar demnitarii reuniti au declarat ca tara trebuie mai intai sa arate progrese in planurile de a reduce cheltuielile, de a ridica impozitele si de a genera alte fluxuri de venit.
La Atena, demonstrantii anti-guvernamentali s-au adunat in piata centrala din fata Parlamentului, dar nu au existat noi ciocniri cu fortele de securitate. Angajatii din sectorul energetic au intrat in greva, iar in unele zone ale tarii sunt preconizate pene de curent.
Legislatorii greci au dezbatut planuri extrem de nepopulare in Parlament, inaintea unui vot de incredere programat pentru seara zilei de marti.
CARE ESTE PROBLEMA?
Grecia are o datorie suverana de 340 de miliarde de euro (481.5 miliarde dolari), mai mult de 30.000 de euro per cap de locuitor, la o populatie de 11,3 milioane. Pachetul de salvare de 110 miliarde de euro pe care tara l-a acceptat anul trecut de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International s-a dovedit a fi insuficient, iar un al doilea pachet, in valoare de 120 miliarde de euro, este acum luat in discutie.
Cu datorii echivalente cu 150% din PIB, Grecia detine doua recorduri mondiale nedorite: cel mai mic rating de credit pentru un stat suveran si cele mai mari preturi la asigurarea datoriei. Grecii si-au pierdut rabdarea in fata masurilor de austeritate din ce in ce mai dure, care au redus salariile din sectorul public cu o cincime si pensiile cu o zecime.
DE CE CONTEAZA IN AFARA GRECIEI?
Cu cat criza dureaza mai mult, cu atat creste riscul de contagiune a altor economii cu probleme din Zona Euro, precum Irlanda si Portugalia, care au fost de asemenea salvate, si Spania, care este mult mai mare si ar fi mult mai scump – poate prea scump – de salvat.
O intrare in incapacitate de plata a Greciei ar lovi bancile care detin obligatiunile emise de statul grec, inclusiv Banca Centrala Europeana si marii creditorii francezi si germani.
Aceasta ar putea determina, de asemenea, inghetarea pietelor de credit, asa cum s-a intamplat si dupa prabusirea Lehman Brothers, cand bancile au oprit aproape orice forma de creditare intre ele.
Casa Alba a declarat in 16 iunie ca situatia din Grecia influenteaza negativ economia SUA, dar parerile sunt impartite in ceea ce priveste nivelul de expunere a bancilor americane.
Incapacitatea de plata a Greciei ar fi o catastrofa si o umilinta si pentru Uniunea Europeana, care a lansat moneda euro in 1999 ca pe un simbol al unitatii continentului. Evolutiile din Grecia i-au determinat pe unii comentatori sa se gandeasca la ceva ce parea de neconceput: ca zona euro s-ar putea rupe, fie prin expulzarea Greciei sau prin revenirea Germaniei, principalul finantator al UE, la propria moneda.
DE CE SA NU FIE GRECIA SALVATA DIN NOU?
Marii jucatori ai UE – in special Germania, Franta si Banca Centrala Europeana – s-au luptat pentru a elabora un mecanism de salvare. Guvernele europene doresc sa evite o intrare in incapacitate de plata a tarii, pentru ca un astfel de eveniment ar ameninta bancile din intreaga zona euro si chiar de mai departe.
Statele UE discuta o „aterizare lina”, sub forma unei o prelungiri a maturitatii datoriilor sau a unei refinantari voluntare din partea creditorilor, dar unele dintre propuneri au fost criticate drept “incapacitate de plata sub un alt nume”.
CINE SUNT ACTORII-CHEIE?
Prim-ministrul grec George Papandreou a remaniat guvernul elen saptamana trecuta, pentru a opri disidenta din interiorul Partidului Socialist, aflat la guvernare, si a dat portofoliul Finante lui Evangelos Venizelos, unul dintre rivalii sai in cadrul partidului. Venizelos este o personalitate politica importanta si este cunoscut drept cel care a condus pregatirile pentru Olimpiada de la Atena din 2004, dar nu are experienta in domeniul economic.
La nivel european, cea mai influenta personalitate este cancelarul german Angela Merkel, in calitate de sef al celei mai mari economii a UE. Merkel, care a inceput sa isi piarda popularitatea si a suferit o serie de infrangeri in alegerile recente, este sub o presiune intensa din partea alegatorilor germani, care nu doresc sa accepte nota de plata pentru excesele grecilor. De aici deriva si insistenta cancelarului german ca bancile ar trebui sa imparta responsabilitatea pentru o parte din probleme. Merkel a fost acuzata de intarzierea celui de-al doilea pachet de ajutor pentru Grecia, erodand astfel si mai mult increderea investitorilor, lucru care ar putea face planul de salvare si mai scump.
CE SE INTAMPLA CU POPORUL GREC?
Furia publica starnita de masurile de austeritate – inclusiv limitarea pensionarilor anticipate, care aveau loc la scara larga, cresterea taxelor si reducerea beneficiilor si a salariilor – s-a manifestat prin greve si proteste frecvente, unele dintre ele violente. Somajul este si el in crestere. Intr-un sondaj de luna trecuta, 80% din respondenti au spus ca refuza sa faca alte sacrificii pentru a obtine ajutor suplimentar de la UE si FMI. Angajatii bancilor si ai companiilor de utilitati, lucratorii din sectorul public si chiar medicii au iesit in strada. Lucratorii din sectorul privat dau vina pe sectorul public supradimensionat, functionarii publici acuza evazionistii fiscali si multi greci dau vina pe politicienii corupti pentru problemele tarii.
„Problema cea mare a societatii grecesti este tendinta de a considera ca altcineva este responsabil pentru tot ceea ce nu merge bine”, a declarat pentru Reuters analistul Teodor Couloumbis.
CUM S-A AJUNS IN ACEASTA SITUATIE?
Grecia, a carei economie a crescut puternic, insa a avut probleme din cauza coruptiei si a birocratiei, a aderat la zona euro cu un deceniu in urma, legandu-si economia de cea a altor tari europene.
Tara a intrat in recesiune in 2009, dupa 15 ani de crestere economica, iar deficitul bugetar a atins 15,4% din PIB, dupa o serie de revizuiri ale guvernului, care au aratat ca economia tarii este intr-o stare mult mai grava decat se recunoscuse anterior.
Principala problema cronica ramane evaziunea fiscala la scara larga – ministrul elen al muncii a estimat ca un sfert din economie nu plateste deloc taxe.
La un nivel mai mare, criza greceasca reflecta o slabiciune inerenta structurii zonei euro – o zona monetara cu o rata a dobanzii facuta pe “marime universala” si aplicata unui set de 17 economii extrem de diferite, fiecare cu propria politica fiscala. Evolutia crizei va determina esecul sau supravietuirea proiectului Euro.
Citeste pe acelasi subiect:
INTERVIURILE HotNews.ro