Grec, iti ajunge!

Dupa un mandat dezastruos pentru Borsa, sloganul primarului suna hilar: ”Fapte, nu vorbe!”

Dupa cei patru ani gloriosi de mandat PRM-PSD, Borsa “buldozeristului” Grec se rezuma la strazi desfundate, malurile raurilor Viseu si Cisla pline de rumegus si gunoaie – groapa de gunoi a ramas in imaginatia proiectantilor -, padurile primariei jecmanite de toti talharii, cartiere intregi fara curent electric, o campanie electorala murdara etc.

In anul 2000, dupa ce a fost ales, tehnicianul, pe atunci, Gavrila Grec a promis borsenilor ca daca nu isi va indeplini promisiunile electorale in primele sase luni de mandat, va demisiona din functie. De atunci au trecut 48 de luni si Grec este inca pe acelasi fotoliu, asezat peste suferintele celor peste 20.000 de locuitori.

Desi Borsa impresioneaza prin numarul mare de cetateni (din acest punct de vedere fiind a treia localitate a judetului Maramures) si prin cea mai mare suprafata administrata (45.000 ha teren, intins pana la frontiera cu Ucraina si judetul Suceava) si cu toate ca multe mii de borseni lucreaza in Italia, orasul supranumit ”Micul Milano” arata jalnic.

Asta nu din vina harnicilor sai locuitori, ci din pricina administrarii sale execrabile. Problemele Borsei sunt multe si grave. Sa le analizam in detaliu.

Drumuri catre nicaieri

Intreaga retea stradala a orasului, cu exceptia strazilor Victoriei si Moldovei (coloana vertebrala a Borsei, care face parte din Drumul National 18), precum si a strazilor Strandului, Decebal si a unei scurte portiuni din strada Repedea, este neasfaltata. Celelalte cateva zeci de ulite sunt lipsite de orice aspect de modernism, putand fi folosite doar de arhaicele carute care roiesc prin zona.

Orasul nu a mai beneficiat de un covor asfaltic sau betonat de pe vremurile socialismului, lucru resimtit din plin pe principalele strazi, care arata ca niste poligoane de incercare a armamentului NATO.

Apropo de NATO, o informatie de ultima ora spune ca la lansarea candidaturii de primar a lui Gavrila Grec, care a avut loc vinerea trecuta, scena pe care s-au “recules” invitatii din Bucuresti (Ioan Mircea Pascu, ministrul Apararii), Baia Mare (prefectul Ioan Buda, presedintele Consiliului Judetean Alexandru Cosma si consilierul judetean Anton Rohian) si Sighetu Marmatiei

(presedintele executiv al PSD Maramures, Eugenia Godja) a fost confectionata in purul dispret al legii de catre militarii Unitatii de Vanatori de Munte din localitate. Dar sa revenim la drumurile noastre.

Balastari de campanie

In ultima luna, pentru a inmuia inimile electorilor, primarul Grec a dat ordin de balastare a celor mai desfundate ulite. Si totul a fost, surpriza!, o sponsorizare efectuata de un binefacator misterios. Cel putin in actele Biroului de Investitii nu apare nimic legat de acest aspect.

Din informatiile oferite de cetateni, am aflat ca masinile care au efectuat transporturile de balast apartin societatii Grecu Prod SRL, al carei proprietar este chiar… sotia primarului.

Aici e momentul sa amintim ca Gavrila Grec, inainte de a ajunge, prin conjunctura, ”birau”, s-a ocupat cu comercializarea materialelor de constructii, iar dupa ocuparea functiei a pasat afacerea in familie, ulterior obtinand, prin metode neelucidate pe deplin, un impresionant parc auto compus din: 3 camioane Tatra (care au apartinut Exploatarii Miniere), doua excavatoare, buldozere

(poate de aici porecla ”bludozeristul”), un Ford Galaxy si cine mai stie cate altele. Tot la capitolul “Drumuri” mai circula cateva ipoteze. Una sustine ca suma de 2,5-3 miliarde lei, alocata repararii drumului din Baia Borsa, a fost feliata (doar o cincime intrand in plombarile efective de pe acel tronson), iar restul ar fi intrat in costurile balastarilor cu pricina.

O alta istorie zice ca drumul de pe Valea Repedea va costa mai scump decat cred alegatorii. Acum o saptamana a inceput betonarea unui scurt tronson de la mijlocul vaii, interval de timp in care s-a reusit performanta finalizarii partiale a unei portiuni de circa 30 m lungime. Pretul care ar urma a fi platit pentru asta se masoara in metri cubi de lemn.

Executantul lucrarii ar urma sa fie platit cu arbori extrasi mai mult sau mai putin legal din padurea Primariei.

Campania banilor

In Borsa, “ceasul timpului” s-a dat inapoi cu 70 de ani. Intr-un mediu dominat de superstitii si naivitati, de care actualul primar profita (impins din spate de un grup de sponsori fara scrupule), Grec a pornit actiunea de cumparare a voturilor (nu pe promisiuni, ci chiar pe bani!) de la cetatenii vastnici care locuiesc in zonele mai izolate ale orasului.

S-a aflat ca cei mai slabi de inger au fost momiti cu sume cuprinse intre 1 si 2 milioane lei pentru a-si oferi ofranda votul pe altarul PSD.

Totul a fost parafat de un juramant cu mana pe Biblie(!), in care electorii s-au legat cu blestem: ori vor pune stampila unde trebuie, ori se vor trezi loviti de albeata pe ochi! Prin alte parti, au bantuit “agentii” primarului, cocosati de damigene si bidoane pline ochi cu tuica si vin, destinate tot inmuierii inimilor votantilor.

In paralel cu actiunea de mai sus, Grec a lucrat (pentru siguranta) si la listele electorale. Mai concret, daca la referendumul din noiembrie 2003 pe listele din Borsa se aflau 17.200 de votanti, pentru localele de luna viitoare, aceleasi liste s-au extins miraculos cu inca 4.000 de pozitii. Asa se face ca acum electoratul ar numara (cel putin teoretic) circa 21.000 de alegatori.

Inmultirea voturilor

Tot in acelasi context putem aminti temerile care circula printre membrii partidelor de opozitie. Din experienta anilor trecuti, exista suspiciuni referitoare la posibilitatea fraudarii alegerilor in interiorul sectiilor de votare, prin metode absolut stranii.

Una din proceduri merge pe metoda stampilarii duble a buletinelor de vot (care duce automat la anularea acestora) de catre unii din membrii comisiilor de vot. Cei 8-10.000 de borseni plecati in Italia “voteaza” si ei, fara a avea cunostinta de acest fapt. Metoda e simpla.

In scriptele Primariei se gasesc CNP-urile localnicilor, cu ajutorul carora presedintii sectiilor pot completa listele cu cei care au votat. Prin aceste metode, unele voturi ale Opozitiei pot fi anulate, iar voturile puterii inmultite miraculos.

Suspiciunile sunt cu atat mai ponuntate cu cat primarul Grec a propulsat in pozitia de presedinte de comisie pe Rodica Timis (o angajata a Primariei cu studii “esceptionale”, adica sapte clase), Eva Kodrea (secretara personala a lui Grec, si ea avand bifate in “siviu” tot sapte clase), precum si pe Mioara Bretan (cumnata sa) la trei dintre sectiile de votare.

In aceste conditii, nu ne vom mira daca primarul va ajunge in turul doi.

Painea saracului

In cele 1.461 de zile de “administrat orasul”, Grec nu a facut nimic. Este de-a dreptul tragic sa se vorbeasca de proiectul european “Luna-Ses-Borsa”, in situatia in care sute de gospodarii nu au nici macar elementarul curent electric.

Astfel, catunele Bobeica, Obcina, Turnu Rosu, Pietroasa, Frasinel, Cercanel, Preluca Tatarului si altele sunt luminate de Soare, Luna si, eventual, luminitele de la statiile peco. Totusi, Grec are si realizari, sa nu i le minimalizam. Cea mai scumpa paine din tara o puteti cumpara numai aici. O paine de 600 g costa deja 19.000 lei.

Asta din cauza ca cei trei mari brutari borseni s-au constituit in asociatia producatorilor de paine, monopolizand complet piata locala. Care e legatura? Doi dintre acestia sunt principalii finantatori ai campaniei electorale a “grecului”…

Unde e Strifunda?

Subiectul Borsa pare (si chiar este!) inepuizabil. Dar si problemele in care este prabusita aceasta asezare sunt mult prea numeroase pentru a fi epuizate intr-un singur articol. Situatia merge din rau, in catastrofal. Daca inainte de ’89, in oras munceau cam 17.000 de oameni, acum numarul acestora a scazut la circa 4-5.000.

Infrastructura asezarii este la pamant, padurile zac decimate, iar “mafia” a acaparat aproape toate domeniile profitabile de activitate.

Concluzia ar fi ca Borsa are neaparat nevoie de un primar, de o mana de fier, cum a fost legendarul Strifunda, care sa fie interesat cu adevarat de interesele comunitatii si, in acelasi timp, capabil a se opune puternicelor grupuri de interese care si-au impartit Borsa pe “sectoare”.

Groparul Stiolului

Dupa decizia distrugerii Taului Stiol, monument al naturii unic in judet, care ar fi putut atrage foarte multi iubitori ai naturii din intreaga lume, ceea ce ar fi insemnat si bani multi pentru bugetul Borsei, ii reamintim primarului legile pe care le-a incalcat:

1) Legea apelor, art. 93 – executarea, modificarea sau extinderea lucrarilor… pe ape sau care au legatura cu apele, fara avizul de gospodarire a apelor sau fara a notifica astfel de lucrari (…) constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

2) Legea apelor, art 94 – utilizarea resurselor de apa in diferite scopuri fara autorizatia de gospodarire a apelor sau fara notificarea activitatii, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

3) Cod Penal, art. 217 – Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia (…) se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda. In cazul in care bunul are o deosebita valoare stiintifica (…) pedeapsa este inchisoare de la 1 la 10 ani.

4) Codul Silvic, art. 103 – distrugerea sau vatamarea in orice mod a jnepenisurilor se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda. In urma raman regretele distrugerii unui monument al naturii aflat in aria de protectie UNESCO, necugetarea lui Grec si mai putini bani in orasul de care, se pare, nu-i pasa nimanui.

Gravitatea situatiei in care se zbate Borsa, vine de sus Administratia locala este dominata de personajul numit Gavrila Grec, care a reusit sa-si atraga de partea sa majoritatea consilierilor locali (care ii sustin toate magariile). Pe de alta parte, vocea viceprimarului Remus Stetco a fost exilata in fundul Primariei (la propriu, oferindu-i-se un birou obscur, ferit de contactul cu cetatenii).

Acestuia i-a fost deconectat inclusiv telefonul de serviciu, iar drepturile si atributiile prevazute in fisa postului sau sunt incalcate in permanenta.

Bomba ecologica

O alta problema spinoasa a borsenilor o reprezinta lipsa unei gropi de gunoi menajer. In fapt, exista nu o groapa, ci cateva mii de mormane de deseuri si reziduri lemnoase, imprastiate pe zeci de kilometri, pe toate vaile si malurile raurilor.

Cea mai catastrofala situatie se inregistraza in zona Baia Borsa, unde se afla un morman impunator de hoituri, caroserii auto, fiare ruginite, tone de pet-uri, carpe, alte jeguri si, desigur, rumegusul, care le acopera ocrotitor pe toate. Acesta nu e singurul loc folosit pentru deversarea abuziva a deseurilor incomode.

In imediata apropiere a statiunii Borsa Complex este o rapa adanca de zeci de metri, pe malul Viseutului, in care localnicii s-au obisnuit sa arunce tot ceea ce le este de prisos, intr-un cadru dominat de rumegusul atotprezent.

Primaria Borsa a concesionat recent serviciul de salubritate catre societatea Herodot Grup SRL, la un pret mai mult decat dublu fata de cel practicat cu fosta societate de gospodarire comunala. Borsenii sunt foarte nemultumiti de prestatia baimarenilor de la Herodot Grup, care, motivand ca nu detin suficiente masini de transport, uita containerele pline neridicate cu zilele.