“Greseala fie cu tine!” – cronica la "The Last Jedi", noua aventura Star Wars, de maine pe ecrane in Romania si-n lume
Forta fie cu tine? Nu, nu! Greseala/slabiciunea, subrezenia omeneasca, eroarea – toate astea sunt cu printesa Rey, Poe, Leia, Luke Skywalker, Kylo Ren, Blanosul, C-3PO si toti ceilalti. Cronica mea are urme de spoiler pentru tine. Dar cu atat e mai tare sa vezi niste Ultimi din seria lunga Star Wars. Primii care pun in ecuatie filosofia erorii. Tu trebuie sa ai rabdare cu 2 ore si jumatate de actiune, creata de computer, cu bum-bum si ruperi de ritm, introspectie de personaj si istorie Star Wars. Filmul e de nota 8 si pentru fani e o revitalizare cum nu se poate mai potrivita. Si cum nu-ti place sa fii ultimul, e sigur ca filmul lui Rian Johnson o sa rupa la incasari. Du-te sa-l vezi primul!
Un lucru e cert.
Jedii nostri sunt fara ajutor de niciun fel. Snoke cel urat si rau parjoleste galaxia si Puterea Suprema e a lui. Grupul de Jedi n-are solutii prea multe.
Si-n fapt Rezistenta adevarata inseamna un sir nesfarsit de actiuni disperate si riscante. Nu vreau politica aici, dar, in timpul proiectiei m-am gandit la Rezistenta contra Legilor Justitiei. Piata Victoriei si Sibiul-permanent au motive sa vada „The Last Jedi”.
Luke Skywalker e apatic si terminat.
Istoria lui e una a esecurilor. A antrenat un tradator pentru CeiRai si asta-l inmormanteaza pe veci in remuscari pe o insula cu pesti fabulosi si dinozauri simpatici care-i dau lapte sa traiasca.
Leia da replici cu incetinitorul.
N-are forta de altadata. Depinde de cativa capitani kamikaze, care reusesc sa tempereze avantul distrugator al lui Snoke.
Solutia este fuga.
Rey este eroina.
Trimisa sa-l recupereze pe Luke, in fapt, isi traieste propria viata si slabiciune. Momentul tare este al avantului in propria constiinta. Cautandu-si originile, in fapt, se regaseste pe sine multiplicata intr-o singura ipostaza. Si ea, cum e ea? E omul care crede in reviriment si-n puterea celuilalt de a se schimba. O da-n bara, dar ea va salva soarta Jediilor. Asta-i paradoxul.
Scene tari sunt peste tot.
Arderea cartilor Jedi, a intelepciunii de sdemii de ani este una dintre ele. Ramai stupefiat. Luke e intrebat daca le-a citit, daca depinde de ele fanatic. Sunt arse! E momentul actiunii, al intelepciunii puse-n practica. Ideea este daca ai invatat vreodata ceva atunci acum e momentul sa arati. Daca nu, oricum nu-ti folosesc.
Mai e o scena care mie mi-a placut. Deh, surpriza ar veni din logica.
Snoke o are la destul cel mic pe Rey. O da cu capul de toti peretii. O da-n final pe mana credinciosului Kylo. In momentul ala zici: s-a zis cu Rey, s-a zis cu Jedi. Slabiciunea omeneasca din nou functioneaza. Kylo isi omoara stapanul! De ce? Pai, ia gandeste-te, pai, tu n-ai vrea sa fii Sef Suprem? Mizeria asta de vanitate!
Ah si e un delicios tradator Benito del Torro! O sa-l vedeti, pe asta nu vi-l povestesc.
A, sa nu uit, in fapt, Raii castiga!Puterea e ca Puterea.
Isi epuizeaza gloantele si, atunci, jedii astia scapa. Nu castiga, scapa! Ultimii J. ajung #rezist. Si asta devine chiar mai important decat orice putere.
P.S.: filmul l-am vazut in avan-avanpremiera la Cinema City de la AFI Cotroceni. Acolo, la Ted’s Coffee, l-am intalnit pe un fan adevarat Star Wars. Mi-a povestit toata istoria lui Luke Skywalker. In cateva minute, cat mi-a preparat cafeaua. Atata entuziasm mai rar am intalnit. Cronica asta i-o dedic.
INTERVIURILE HotNews.ro