HARTĂ INTERACTIVĂ Puținele zone unde trenurile românești ating peste 100 km/h și câteva momente excepționale când au depășit 200 km/h
Trenurile românești au o viteză medie comercială de aproximativ 45 km/h, iar porțiunile unde acestea trec de 100 km/h sunt rare. Între București și Constanța trenurile ating 160 km/h, între Câmpina și București se apropie de 140 km/h, iar câteva trenuri de test au rulat, extrem de rar, cu peste 200 km/h, în Prahova. În articol puteți citi despre cele mai rapide porțiuni de pe fiecare magistrală și despre vitezele mai mici de pe liniile secundare. Mai jos puteți vedea o hartă interactivă cu cele mai rapide porțiuni feroviare din țară.
Datele furnizate de CFR pentru HotNews.ro arată că în 2018, viteza medie comercială a trenurilor este de 55,7 km/h pentru trenurile InterRegio și de 39,2 km/h pentru cele Regio. În aceste condiții nu este de mirare că trenul cu traseul cel mai lung, Iași-Timișoara via Vatra Dornei – Cluj- Alba Iulia, face 18 ore pe 849 km.
Se știe bine că nu sunt deloc grozave condițiile de călătorie. iar lipsa vagoanelor s-a făcut simțită și în recent încheiata vacanță de 1 Mai, fiind nevoie uneori să-ți iei bilet cu două săptămâni îniante ca să prinzi loc. Dacă măcar viteza ar fi fost un capitol la care căile ferate ar fi stat ceva mai bine, alte dezavantaje ar fi părut mai neimporante.
Zonele de excepție unde trenurile ating 140-160 km/h
Sunt însă și porțiuni super-rapide, cea mai lungă fiind magistrala M800, București – Constanța, reabilitată cu investiții de 900 milioane euro. Pe cei 225 km cele mai rapide trenuri fac două ore, cu o viteză medie de 112 km/h, fără oprire. Aceste trenuri ajung în 48 de minute la Ciulnița, cu o viteză medie de 136 km/h. Apoi, până la Fetești viteza medie este de 123 km/h. O porțiune ceva mai lentă esteîntre Fetești și Medgidia (101 km/h), iar până la Constanța media este de 91 km/h pe cei sub 40 km.
Doar două trenuri pe zi fac două ore, în timp ce trenurile care au trei opriri pe traseu fac. în cel mai bun caz, între două ore și 15 minute și două ore 20 de minute. De precizat că o parte consistentă dintre vagoanele CFR nu pot rula cu mai mult de 140 km/h, aspect ce limitează numărul trenurilor foarte rapide. Pe întreaga linie 800 media este trasă în jos de tronsonul Constanța – Mangalia unde cei 43 km sunt parcurși de unele trenuri în peste 80 de minute și de cele mai rapide în 68 de minute.
O zonă foarte rapidă se găsește pe M300 București- Oradea, fiind vorba de cei 92 km dintre București și Câmpina. Cele mai rapide trenuri fac 36 de minute pe cei 60 km dintre București și Ploiești Vest, existând cazuri în care trenurile au făcut și 32 de minute, ceea ce înseamnă o medie de peste 100 km/h, cu zone în care viteza maximă ajunge la 140 km/h. Porțiunea cea mai rapidă este între Buftea și Crivina, unde cel mai rapid tren (IR 346) poate rula constant cu 130 km/h. parcurgând 22 de km în 10 minute.
Doar trei dintre trenurile care trec prin Câmpina nu opresc, parcursul acestora durând 20 de minute pentru cei 32 km din Ploiești (medie de 96 km/h). Mai departe, spre Brașov, viteza medie scade, cele mai rapide trenuri având 75 km/h pe cei 29 km dintre Sinaia și Câmpina.
Vagon ce poate rula cu 200 km/h
Per total însă, magistrala M300 este lungă pentru cei care au drum de la București la Oradea, călătoria de 649 km având o durată de 13 ore, din cauza lucrărilor dintre Cluj și Oradea, a șantierului dintre Teiuș și Sighișoara și a restricțiilor către Brașov. Cei 228 km dintre Brașov și Teiuș se fac în peste cinci ore și ”anulează” ca timp traseul foarte rapid dintre București și Câmpina. În 1989 trenurile rapide făceau trei ore și 10 minute între Brașov și Teiuș. La fel de adevărat este că între București și Constanța cele mai rapide trenuri făceau cu 35 de minute mai mult decât acum.
Cele mai rapide porțiuni din Moldova
Magistrala 500 București – Suceava permite viteze de până la 140 km/h până la Ploiești Sud și de 120 km/h între Adujd și Suceava. M500 este a doua cea mai rapidă magistrală, unele trenuri făcând șase ore și 11 minute între București și Suceava, cu o viteză medie de 72 km/h. Porțiuni rapide sunt între Adjud și Bacău (medie 95 km/h) și Verești – Dolhasca (medie 90 km/h).
Media pe M500 putea fi și mai bună, însă pe secțiunea Ploiești Sud – Buzău cei 69 km sunt parcurși în cel mai bun caz în 66 de minute, în timp ce în 1989 drumul dura 44 de minute. Restricțiile de viteză s-au înmulțit de atunci.
Pe M600 Tecuci – Iași cea mai rapidă porțiune este între Bârlad și Tecuci, unde trenurile pot atinge pentru scurt timp 120 km/h. Per total, între Tecuci și Iași cei cel mai rapid tren face două ore și 28 minute (media 69 km/h).
Pe M700 București – Galați trenurile pot atinge 100 km/h între Mogoșoaia și Urziceni și între Făurei și Barboși. Între Făurei și Barboși media este de 67 km/h, iar între București și Urziceni este de sub 70 km/h. Din 2016 nu mai circulă trenuri între Buzău și Făurei, astfel că legătura București – Galați nu se mai face prin M700 Urziceni – Făurei, ci prin Ploiești – Buzău – Făurei. Varianta este cu 25 km mai lungă, iar cel mai rapid tren București – Galați face acum patru ore și opt minute pe 259 km.
Liniile 200, 400 și 900 – Despre Coridorul IV și despre drumurile către Maramureș, Oltenia și Banat
Pe M200 Brașov – Curtici, cea mai rapidă porțiune este între Ghioroc și Curtici, la granița cu Ungaria, unde trenurile pot atinge 160 km/h. În prezent, pe M200 pe cele mai multe porțiuni media este de 50 km/h, din cauza lucrărilor la reabilitarea Coridorului IV feroviar, între Coșlariu și granița ungară. Recent CFR a testat, la o viteză de 160 km/h, sistemul de gestiune a traficului ERTMS, între Arad și Curtici.
În răspunsul CFR remis HotNews.ro este trecută la capitolul porțiuni cu 160 km/h pe linia 200 și zona de 31 km dintre Alba Iulia și Aurel Vlaicu. În prezent în acea zonă viteza medie este de sub 45 kmh, fiind inclusă în marele șantier al Coridorului IV. Trenurile fac între 43 și 54 de minute.
Pe M400 Brașov – Baia Mare trenurile pot atinge 100 km/h îmtre Tușnad Sat și Lazărea (lângă Gheorgheni). Între Miercurea Ciuc și Băile Tușnad viteza medie este de 75 km/h. Per total, între Baia Mare și Brașov trenul face 9 ore și jumătate, media orară fiind 47 km/h.
Pe linia 900 București-Timișoara viteza maximă de circulație este 120 km/h între Videle și Strehaia și între Caransebeș și Cărăvan. Pe cei 533 km ai M900 niciun tren nu face mai puțin de nouă ore, viteza medie fiind de 60 km/h. Una dintre cele mai rapide porțiuni este între Craiova și Filiași, cu o medie de 86 km/h pe 36 km.
Pe linia 900, București – Craiova era un traseu mult mai rapid în 1989 când cei 209 km erau străbătuți în două ore și jumătate, în timp ce acum nu mai sunt trenuri care fac sub trei ore.
Pe liniile secundare viezele medii sunt de 35-40 km/h, fiindcă opririle sunt la 4-5 km și rar trenurile au timp să treacă de 75 km/h, existând linii pe care, din cauza infrastructurii, limita maximă de viteză este 30-40 km/h. Pe aceste linii secundare circula aproape doar trenuri Regio și în câteva cazuri companii feroviare private au făcut investiții, crescând viteza medie de circulație.
Viteze SF pentru România
Între Câmpina și Ploiești s-au întâmplat de câteva ori lucruri incredibile, și anume trenuri de test au depășit pragul de 200 km/h. Între stațiile Buda și Florești-Prahova a fost depășit acest prag în anii 70, în 1984, în 1997, dar și în 2003 (acest ultim an fiind menționat și de CFR în răspunsul remis căre HotNews.ro. Pe forumurile feroviare am găsit și viteza maximă de 223 km/h în 1989, dar nu am putut confirma informația. Aici puteți vedea un reportaj TVR despre recordul de vitezî din 1997.
Teste în poligonul de la Făurei
Locul unde s-a depășit mai des pragul de 200 km/h este unul cu circuit închis: Centrul de Testări Feroviare Făurei unde există posibilitatea de a efectua încercări dinamice ale vehiculelor feroviare cu viteza maximă de 200 km/h pe un inel mare de teste cu lungimea de 13,7 km cu șase podețe și patru treceri la nivel.
Un reportaj ProTV despre un record de viteză
INTERVIURILE HotNews.ro