HARTA INTERACTIVA Totul despre alegerile parlamentare in date, explicatii si analize esentiale
HotNews.ro va prezinta informatiile esentiale cu privire la alegerile parlamentare care se vor desfasura pe 9 decembrie. Vezi in articol Harta interactiva a candidatilor la Senat si Camera Deputatilor, cu listele complete din fiecare colegiu, afla cum se aleg colegiile uninominale castigoare si care sunt regulile in alegerile parlamentare. Citeste programele de guvernare ale USL si ARD, vezi care este numarul alegatorilor, precum si modul in care starea vremii din ziua de duminica ar putea influenta rezultatul.
HARTA Candidatilor la Camera Deputatilor si Senat, pe fiecare colegiu
- Click pe colegiile uninominale de pe harta pentru avedea lista candidatilor la parlamentare.
- Zoom pe harta pentru a vedea si mai bine fiecare colegiu uninominal.
Candidatii la Camera Deputatilor – 2012
Candidatii la Senat – 2012
Nota: Informatiile provin din listele de candidati prezentate de partidele politice, din presa locala, precum si de pe fluxul agentiei de presa Agerpres.
Profilul candidatilor la parlamentare: Care sunt candidatii anchetati de DNA, chiulangii si nomazii
Printre propunerile de candidati ale partidelor pentru viitorul Parlament se numara actuali parlamentari „migrati”, cercetati penal, chiulangii sau rude, potrivit unei analize a Institutului de Politici Publice. Din 22 de parlamentari trimisi in judecata de DNA, 9 candideaza din nou la alegerile parlamentare.
Candidatii trimisi in judecata de catre Directia Nationala Anticoruptie:
– senatorul PC Mircea Marius Banias
– senatorul UNPR Nicolae Dobra
– deputatul PNL Relu Fenechiu
– deputat PSD Marian Ghiveciu
– deputat Monica-Maria Iacob-Ridzi candideaza din partea PPDD
– senatorul PSD Miron Mitrea
– fostul senator Dan Voiculescu – PC
– Teodor Atanasiu PNL
– deputatul UDMR Laszlo Borbely
Procesele acestora sunt in curs de judecare, insa pana la finalizarea proceselor senatorii si deputatii beneficiaza de prezumtia de nevinovatie.
Parlamentari cu procente record la absenta:
– Senatorul PNL Crin Antonescu cu 11% prezenta
– Senatorul PNL Ioan Ghise – 18% prezenta
– Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc – 30% prezenta
– Deputatul PNL Relu Fenechiu – 36% prezenta
Parlamentarii cu cele mai putine initiative legislative inregistrate:
– Deputatul Marin Bobes, PSD cu 7 initiative legislative – 0 devenite legi
– Deputatul PSD Bogdan Nicolae Niculescu-Duvaz cu 8 initiative legislative -1 devenita lege
– Senatorul Petru-Serban Mihailescu, UNPR cu 11 initiative legislative – 0 devenite legi
– Senatorul Varujan Vosganian, PNL cu 15 initiative legislative – 0 devenite legi.
Citeste si:
Liste negre: candidati incompatibili, traseisti si topul imobiliarelor electorale
Topul rubedeniilor: Vezi ce baroni locali isi trimit fiii in Parlament
Lista candidatilor cu afaceri cu statul de zeci de milioane de euro
Programul de guvernare al USL
Initiativele Uniunii Social Democrate la capitolul justitie sunt putine, vagi sau discutabile. USL propune „eliminarea influentei politice asupra sistemului judiciar” sau „demascarea coruptiei PDL si trimiterea in fata justitiei”. O alta propunere se refera la „extinderea sistemului de asistenta gratuita in paralel cu ample campanii de informare a publicului larg”, in conditiile in care instantele se plang de surpaaglomerare cu dosare.
USL promite in programul de guvernare si modificarea Constitutiei pe mai multe paliere. Reforma administratiei regionale, dar cu pastrarea judetelor, eliminarea cvorumului necesar pentru referendum, parlamentarii traseisti sa fie sanctionati de electorat prin retragerea mandatului sau modificarea procedurii de desemnare a membrilor Curtii Constitutionale sunt doar cateva din propunerile pe care USL le fac in programul de guvernare.
La capitolul Economie, USL promite reducerea CAS cu 5 pp la angajator pana in 2016, cresterea salariului minim pana la 1.200 de lei si impozit diferentiat pe venit. Programul de guvernare cuprinde 159 de masuri, unele fiind deja agreate cu FMI din cate au declarat pentru HotNews.ro lideri ai Aliantei, in vreme ce pentru altele nu e nevoie de acordul finantatorilor internationali.
Programul de guvernare al ARD
Propunerile ARD la capitolul Economie:
– ARD promite in programul de guvernare ca va micsora cota unica pentru venitul personal si pentru profitul companiilor de la 16% la 12% de la 1 ianuarie 2013 si va scadea contributiile sociale la angajator cu 5 puncte procentuale pina in 2015, in paralel cu cresterea salariului minim. Printre noutatile din programul de guvernare se numara infiintarea unei noi banci cu capital de stat, dedicata investitiilor, precum si a unui fond public de investitii.
Cele mai multe noutati propuse de Alianta Romania Dreapta se refera la Justitie, insa putine au sanse sa fie sustinute in viitorul Parlament. De exemplu, ARD propune eliminarea imunitatii parlamentarilor in cazul arestarii, perchezitiei si retinerii si confiscarea extinsa a bunurilor care provin din infractiuni. Confiscarea extinsa se loveste insa de caracterul licit al averii care se prezuma, potrivit Constitutiei in vigoare, prevedere pe care ARD o propune spre eliminare. Alte propuneri, care par dificil de aplicat, se refera la evaluarea judecatorilor si procurorilor la fiecare patru ani, precum si redefinirea statutului procurorului (nu e clar in ce fel) si despartirea carierei de judecator de cea de procuror.
Marea imparteala. Cum se aleg colegiile uninominale castigatoare
Pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie, 24 de parlamentari au ales sa-si paraseasca si colegiile si judetele in care au fost alesi in 2008 si au plecat sa candideze la zeci, chiar sute de kilometri departare, in timp ce 29 de parlamentari au schimbat doar colegiul, nu si judetul. Vezi aici HARTA transhumantei politice in Romania
Mutarile politicienilor au in vedere mai multe variabile deoarece legea electorala in baza carora s-au desfasurat alegerile din 2008 a produs deja surprize, astfel ca politicieni care au iesit pe locul unu in colegiu au ratat in final Parlamentul, in schimb au intrat politicieni de pe locul doi sau trei.
Potrivit legii 35/2008, in prima etapa intra direct in Parlament candidatii care obtin peste 50% din voturi in colegiile lor. Cea de-a doua etapa prevede ca fiecare partid are dreptul la un numar de locuri direct proportional cu voturile obtinute. Daca un partid ia peste 50% in toate colegiile dintr-un judet sau in mai multe colegii, legea prevede prin redistribuire atribuirea unor locuri suplimentare si unor candidati ai altor partide.
Componenta tehnica pe care mizeaza politicienii cand isi aleg locurile in care se candideze tine strict de redistribuirea mandatele si de marimea colegiului. De exemplu, in cadrul USL, miza unui candidat este sa participe la alegeri intr-un colegiu mai mic unde are primari alesi in functie. Astfel, se bazeaza pe scorul mare al USL si are, in concluzie, sanse foarte mari sa iasa castigator cu 50+1 din voturi pentru a nu intra la redistribuire.
De partea cealalta, democrat-liberalii la nivel national au castigat putine primarii si nu beneficiaza in colegii de sprijinul local. In acest caz, democrat-liberalii isi calculeaza candidaturile eligibile pe colegii mari unde au sanse la redistribuire. Mai exact, un colegiu mare detine si un numar de voturi mai mare. Daca persoana respectiva pierde alegerile in colegiu are sanse sa obtina un mandat in momentul in care se face redistribuirea in functie de numarul de voturi obtinute.
Citeste aici mai multe despre cum se stabilesc candidaturile eligibile la parlamentare
Un numar de 18.248.414 alegatori sunt asteptati duminica la urne pentru a-si alege reprezentantii in Parlament, potrivit Biroului Electoral Central (BEC), citat de Agerpres. Acest numar este cu 44.100 mai mic decat numarul alegatorilor inscrisi pe liste la referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, din vara acestui an.
Diferenta de 44.100 de alegatori este apropiata de numarul de 34.654 persoane, trimis de guvern in 20 august, care ar fi trebuit radiate din listele electorale, ceea ce confirma validitatea datelor de la referendum.
Directorul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, a declarat vineri ca Administratia Nationala de Meteorologie va emite vineri dupa-amiaza o atentionare cod galben de precipitatii pentru intervalul sambata ora 18:00 – duminica ora 21:00, scrie Agerpres. Duminica, intre orele 8:00 si 14:00 sunt prognozate precipitatii in toata tara, a anuntat reprezentantul ANM la reuniunea comandamentului de iarna desfasurata la sediul Ministerului Administratiei si Internelor.
Sociologii sunt de parere ca prezenta la vot ar putea scadea si ca scorul candidatilor va avea de suferit in functie de zonele in care conditiile meteo vor fi nefavorabile. Mircea Kivu, Cristian Parvulescu si Vasile Dancu au declarat pentru HotNews.ro ca prezenta cea mai mica s-ar putea inregistra in mediul rural, iar USL ar putea fi afectat. Si uselistii recunosc neoficial ca vremea rea ar putea sa le faca probleme.
Cele sase mize capitale ale alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012
Dincolo de programe de guvernare si promisiunile interne, sunt cel putin sase mize majore ale alegerilor programate pe 9 decembrie. In esenta este vorba de miza energetica, politica, militara, miza statului de drept, miza europeana si, in fine, una foarte personala. Ce inseamna in detaliu aceste mize si de ce alegerile din 2012 trebuie vazute in primul rand prin prisma atingerii sau ratarii acestor mize capitale pentru viitorul Romaniei – citeste intr-o analiza detaliata a HotNews.ro.
Marea necunoscuta a alegerilor parlamentare din 9 decembrie este scorul cu care va cistiga USL. In timp ce sondajele din ultima luna dau toate un scor de peste 50% pentru USL, un sondaj prezentat de ARD arata ca alianta condusa de Victor Ponta si Crin Antonescu ar obtine 48%.
La alegerile locale din luna iunie, USL a obtinut 49,80% din mandatele de consilieri judeteni, votul politic inregistrat fiind sub estimarile sondajelor de opinie. USL a fost urmata de PDL, cu 15,29%, si de PP-DD, cu 8,96%.
Cum au evoluat partidele politice potrivit sondajelor CSOP si IMAS in ultimele luni
CSOP 10-13 august
• Sondajul indica un trend clar de crestere a PDL, care avea 18% in luna mai, 20% in iunie, 21% in iulie si 22% in august.
• In schimb, trendul USL este descrescator: 54% in mai, 52% in iunie, 51% in iulie si 50% in august.
•PP-DD ar obtine intre 12 si 13% (in descrestere), UDMR – 5%, PRM – 4%.
• Initiativa Civica de Centru Dreapta (ICCD), condusa de Mihai Razvan Ungureanu, colecteaza doar 3% din intentia de vot. Noua Republica, partidul lui Mihai Neamtu, ar fi ales de doar 2% din cetatenii romani.
CSOP 20-23 septembrie
• Intentia de vot la alegerile parlamentare din 9 decembrie arata: USL 48%, ARD 24%, PP-DD 12%, UDMR 5%
CSOP 28 septembrie -3 octombrie
• Infiintarea ARD si tripleta MRU – Mihail Neamtu – Aurelian Pavelescu nu a adus puncte suplimentare Dreptei. Intentia de vot a ARD este aceeasi cu cea a PDL: 23%, USL are 48%, ARD – 23%, iar PP-DD 14%, PP-DD 14%.
CSOP perioada 2-5 noiembrie
•USL 48%, ARD 24%, PP-DD 14%, UDMR 7%
IMAS 10-18 octombrie
• USL inregistreaza prima luna de crestere, dupa trei luni de scadere. USL ar obtine voturile a 57,4% din romani, potrivit sondajului realizat pentru Adevarul de IMAS. Pe urmatoarele locuri se claseaza ARD cu 16%, PPDD cu 14,9% si UDMR cu 6,4%.
•USL a coborat in iulie la 61,4%, in august a ajuns la 57,1%, iar in septembrie – la 55%.
•ARD ar obtine 16% din voturi, potrivit cercetarii din luna octombrie, in timp ce luna septembrie, cand IMAS a masurat PDL separat, democrat-liberalii aveau singuri 17,8%.
•PDL a crescut in iulie, potrivit sondajului IMAS, la 16,3%, iar in august si in septembrie la 17,8%.
•PPDD are 14,9% in octombrie, dupa ce in septembrie avea 15,5%
•In vara, PP-DD a profitat de razboiul USL – Traian Basescu si avea 9,8% in iunie, a crescut la 10% in iulie, la 14,1% in august si la 15,5% in septembrie.
•UDMR ar obtine 6,4% din voturi, cel mai bun rezultat din ultimele luni de zile. UDMR avea in luna iunie 4,3%, sub pragul electoral de 5%. In iulie a urcat la 6,2% in august avea 5,8%, iar in septembrie 5,3%.
IMAS 29 noiembrie-3 decembrie
• Potrivit unui sondaj IMAS, comandat de Europa FM, USL ar obtine 60,5% din voturi, iar ARD si Partidul Poporului ar fi la egalitate, cu aproape 15 procente, UDMR e cotata cu putin peste 6%, iar PRM – cu mai putin de 2%.
Chiar poate evita Traian Basescu numirea lui Victor Ponta?
„Presedintele Traian Basescu sugereaza ca nu-l va numi pe Victor Ponta prim-ministru, iar consilierii sai, liderii ARD si sustinatorii lor se jura ca liderul PSD isi traieste ultimele zile la Palatul Victoria. Premierul Ponta, in schimb, afirma sigur pe sine ca va supravietui ca premier, Dan Voiculescu crede ca Traian Basescu blufeaza pentru a mai negocia cate ceva, iar liderii PSD vad in amenintarile presedintelui o simpla strategie de ridicat moralul trupelor ARD pe ultima suta. Ce se va intampla, asadar, dupa alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012? Are Traian Basescu vreun as in maneca, optiuni, marja de manevra?”, scrie Dan Tapalaga intr-un editorial.
„Articolele 85 si 105 din Constitutie acorda presedintelui dreptul exclusiv de a desemna premierul dupa niste consultari formale cu partidele. Sigur ca presedintele se poate preface mai departe ca ploua. Poate, desigur, forta nota propunand un liberal sau un pesedist incapabil sa stranga o majoritate. Acesta pica, numeste un al doilea pe care Parlamentul trebuie sa-l inghita daca nu doreste anticipate. (…)
Adevarul e ca intr-un astfel de scenariu Traian Basescu ar comite un abuz de putere. Nici o tara civilizata nu va pricepe cum vine democratia in interpretarea presedintelui Romaniei. Nu va putea explica de ce nu accepta candidatul propus (altfel ce sens au consultarile prevazute in Constitutie) de o Alianta iesita castigatoare cu peste 50%?”.
„Prin urmare, cel mai probabil Traian Basescu il va desemna pe Victor Ponta prim-ministru, inghitind spre satisfactia liderilor USL „pisoiul” cu plagiat cu tot. Cu siguranta ca poate intinde coarda, insa ma tem ca ea se va rupe. Nici Statele Unite, nici liderii UE nu vor contesta dreptul unei formatiuni politice castigatoare de a conduce tara dupa propriile planuri, nu dupa cele impuse de adversarii politici.”
INTERVIURILE HotNews.ro