Homo erectus nu era singur – noi fosile indica diversitatea primilor reprezentanti ai genului uman

Noi fosile descoperite in Kenya aduc dovezi legate de diversitatea primilor reprezentanti ai genului uman, din care a provenit omul modern, potrivit unui studiu publicat miercuri in revista stiintifica britanica Nature, relateaza AFP.

Noi piese ale acestui puzzle – partea anterioara a unui craniu, un maxilar inferior complet si o parte a unui al doilea maxilar inferior – au fost descoperite intre 2007 si 2009 la est de lacul Turkana in cadrul proiectului de cercetare Koobi Fora (KFRP), condus de Meave Leakey si de fiica sa Louise Leakey.

Aceste noi fosile confirma, spun autorii studiului, ca au coexistat pe continentul african, in urma cu aproape doua milioane de ani, doua specii distincte de Homo erectus, Homo habilis si Homo rudolfensis.

„Este acum clar ca doua specii de hominid au trait in acelasi timp cu Homo erectus”, a declarat Fred Spoor (Institutul Max Planck de antropologie evolutionista din Leipzig, Germania), care a condus analizele stiintifice.

„Evolutia umana nu este in mod evident linia dreapta” care a fost trasata in trecut, a comentat el, intr-o teleconferinta.

Dezbaterea privind numarul de specii de hominid la inceputul Pleistocenului a fost deschisa in 1972, dupa descoperirea de catre KFRP a unui craniu cunoscut sub numele „KNM-ER 1470”, in situl Koobi Fora din Kenya. Acest craniu a fost datat initial ca datand de 2,8 milioane de ani, dupa care a fost reevaluat ca avand o vechime de 1,9 milioane de ani.

Taxonomia sa (clasificarea) a ramas controversata in aceste patru decenii. Initial, a fost plasat in randul Homo habilis, apoi atribuit genului Australopithecus si in cele din urma a fost la originea crearii unei noi specii, Homo rudolfensis (de la lacul Rodolphe, fostul nume al lacului Turkana).

Morfologia lui KNM-ER 1470 este neobisnuita, dar comparatiile erau dificile deoarece lipsea maxilarul inferior si dintii. Mai mult, descoperirea ramanea izolata.

Cele trei fosile scoase la lumina zile pe o raza de zece kilometri in jurul localizarii KNM-ER 1470, care au o vechime de 1,78 milioane – 1,95 milioane de ani, permite completarea portretului.

„In acesti 40 de ani, am cautat in vastele intinderi de sedimente din jurul lacului Turkana fosile care sa confirme caracteristicile unice ale chipului KNM-ER 1470 si care sa ne arata cu ce seamana dintii si maxilarul sau inferior”, a explicat Meave Leakey. „Avem in sfarsit raspunsurile”, a adaugat ea.

Expertii apreciaza ca aceste rezultate arata complexitatea evolutiei umane, dar deocamdata raman prudenti in ceea ce priveste maniera in care trebuie interpretate.

Intr-un comentariu publicat de Nature, Bernard Wood (Universitatea George Washington, Washington) invita la continuarea analizelor.

„Ar putea aceste ramasite sa apartina unei linii diferite de cea din care a aparut Homo sapiens?”, s-a intrebat paleoantropologul.

„Predictia mea este ca pana in 2064, un secol dupa descrierea de catre Leakey a Homo habilis, cercetatorii vor considera ipotezele actuale asupra acelei perioade de evolutie umana drept remarcabil de simpliste”, concluzioneaza el.

Toate speciile din genul Homo sunt acum stinse, cu exceptia Homo sapiens.