Horia Braun (economist BCR): Avem nevoie de o cură de slăbire. Mai înțelept ar fi un deficit bugetar de peste 3% pe care să-l ajustăm an de an în jos, având noua lege a pensiilor

În ultimii 4 ani ne-am lansat pe orbită precum săritorii pe schiuri puțin inconștienți în sensul că la orice săritură cu schiurile trebuie să te concentrezi foarte clar pe partea de aterizare, a declarat ​​Horia Braun-Erdei, economist șef BCR, într-o conferință organizată de Asociația Adminsitratorilor de Fonduri (AAF), referindu-se la economia României. El a precizat că ne-am concentrat mult pe partea de lansare și ne-am lansat destul de departe, „dar nu știu cu partea de aterizare cum stăm”.

„Partea de lansare: o comparație între evoluția creșterilor salariale și creșterea productivității. Cele două trebuie să fie corelate în mod normal conform teoriei economice, ori, din 2015 până în momentul de față, această corelare a fost destul de laxă. Din 2013 până în 2018 am avut o dublare a salariilor în sectorul public, salariul minim s-a dublat și el, în sectorul privat salariile au crescut cu 60%. Pe partea cealaltă, dacă punem în termeni comparabili nominali, productivitatea muncii a crescut doar cu 50%, aproximativ. Am avut o depreciere a leului care ajută puțin competitivitatea externă, dar a fost de un nivel mai scăzut, de doar 5%. Am avut și o îmbunătățire a raportului dintre bunurile pe care le exportăm față de pe care le importăm, dar de nivel ceva mai scăzut. Din această diferență de dinamică am obținut adâncirea deficitului de cont curent. Probabil deficitul de cont curent va ajunge la 5% din PIB”, a spus Braun.

„Avem aproape cel mai mare deficit de cont curent din Europa, mai e doar Cipru care e peste noi, dar e alt tip de economie. Ne comparăm cu Slovacia cu 2,5%, destul de departe”, a spus el.

Potrivit acestuia, în condițiile în care legea pensiilor publice a fost adoptată și promulgată, se deschide perspectiva unei lărgiri destul de accentuate a deficitului bugetar.

„Din ce estimăm noi, s-ar putea ajunge lejer în 2021 la peste 5% din PIB, undeva la 5,4%, asta doar din creșterea punctului de pensie. Nici nu am luat în calcul creșterea numărului de pensionari, din 2022 schimbarea modului de calcul a pensiilor. Nu cred că vom ajunge acolo. În 2021 va fi destul de dificil de gestionat un astfel de deficit bugetar, în condițiile în care pentru economia globală nu avem un scenariu de recesiune, ci de evoluție economică moderată”, a explicat economistul șef BCR.

• Avem cel puțin 2,5% din PIB neajustat. Asta va fi tema noului guvern, chiar dacă niciun politican nu recunoaște. Din 2020 până în 2024 numai despre asta se va vorbi: Cum vom face această ajustare?

El susține că trebuie să facem ajustarea asta ca o cură de slăbire.

Sunt 3 metode mari și late:

• să consumi mai mult decât acumulezi, bagi sport, activitate și arzi mai mult decât consumi;

• să mânânci mai puțin, adică să tăi din cheltuieli atât în sectorul public, cât și în cel privat. În sectorul privat probabil ar trebui să ne așteptăm la taxe și impozite mai mari, ceea ce înseamnă că și entitățile private trebuie să taie din cheltuieli pentru a compensa impactul acesta;

• Există și metodele chirurgicale, mai aspre, mai dure: program de austeritate așa cum România a mai avut.

„Putem să creștem mai rapid decât ne crește deficitul și datoria? Cel puțin la nivelul producției industriale deja evoluția este slabă. Rămâne întrebarea dacă elanul consumului se va menține dacă veniturile nu vor mai putea crește atât de rapid. Salariile în sectorul public sunt de așteptat să încetinească. Chiar și salariul minim va trebui să încetinească pentru că nu mai există marjă de competitivitate la nivelul companiilor industriale, care sunt direct afectate de creșterea salalriului minim. În aceste condiții, creșterea salarială, deși șomajul e scăzut și piața muncii e încordată, perspectiva este una a încetinirii creșterilor salariale. În acel context consumul și serviciile care au dus în spate creșterea economică se vor mai subția, chiar dacă nu vor dispărea ca și contributor la creștere”, explică Braun.

• Există elanul de anul acesta și odată cu creșterea preconizată a pensiilor, probabil și în 2020 vom avea un ultim impuls al consumului, dar din 2021 vom vedea o încetinire mai accentuată a creșterii consumului.

• Nu cred că vom reuși doar prin consumul de calorii să rezolvăm problema. Va trebui să mâncăm mai puțin, dar există această tentință psihologică și la nivelul politicienilor în context electoral, întotdeauna se va amâna un program de austeritate. E probabil să se întâmple mai încolo, dar probabil se va întâmpla. Dacă nu vom reuși să facem nimic altceva, vom ajunge în situația de chirurgie, care va fi nasoală pentru dobânzi și curs.

„Ar trebui o ajustare a productivității și în sectorul privat și în cel public, chivernisire a cheltuirii banului public, o depreciere a leului va trebui lăsată de BNR, salariile nu ar mai trebui lăsate să crească în sectorul public. Strategia asta ar fi putut să meargă înaintea adoptării legii pensiilor cu impact relativ mic asupra dobânzilor și inflației”, explică economistul.

De asemenea, a precizat că un program de austeritate de genul celui pe care l-am avut în 2010-2011 i se pare puțin fezabil.

„Probabil mai înțelept ar fi să avem o ajustare graduală, chiar dacă am avea un deficit de peste 3% pentru 2-3 ani. Nu am fi prima țară care ar avea un deficit de 5-6% și îl corectăm cu 0,3-0,5% pe an. Au fost și alte țări, Croația și Slovenia, și nu au intrat în recesiune. Un astfel de scenariu mi se pare mai plauzibil, cu excepția situației în care pe lângă ce avem de acum deja instituit în lege, mai apar și alte inițiative”, spune el.

În ceea ce privește piața globală, nu crede într-un scenariu de recesiune în următorii 2-3 ani, dar există pericole de ordin structural și geopolitic.