Sari direct la conținut

HS2, blocaj și scandal – De ce Marea Britanie va rămâne încă mult timp de acum înainte cu doar 108 km de linii de mare viteză

HotNews.ro
Trenul Azuma, Foto: London North Eastern Railway
Trenul Azuma, Foto: London North Eastern Railway

De zece ani britanicii discută despre HS2, uriașul proiect de a construi câteva sute de kilometri de linii de mare viteză. Primele estimări indicau costuri de 32 miliarde de lire, acum s-a ajuns la 88 de miliarde de lire sterline și tot mai multe voci spun că ar trebui să se renunțe cu totul, deși s-au făcut deja exproprieri și s-au cheltuit în total peste 7 miliarde de lire. În articol puteți citi cum s-a ajuns aici, unde au greșit susținătorii și de ce un proiect de care foarte multă lume era încântată a ajuns să fie privit cu scepticism.

Scurta linie HS1 și cum merg trenurile britanice în general

Marea Britanie are doar 108 km de linie de mare viteză, High Speed 1 (HS1), numită și Channel Tunnel Rail Link (CTRL), linie ce leagă Londra de Canalul Mânecii (orașul Fokestone).

Din 1994 funcționează tunelul feroviar de sub canalul Mânecii și de la Paris până la Calais trenurile rulau cu 300 km/h, în timp ce pe partea engleză nu exista linie de mare viteză și trenurile rulau cu cel mult 160 km/h. O secțiune de 74 km a fost deschisă în 2003 și restul, patru ani mai târziu, costurile fiind de peste 6 miliarde lire. Cea mai rapidă porțiune este cea de 81 km dintre Stratford și Ashford, parcursă în 34-36 de minute.

(Și) datorită HS 1 drumul de la Londra la Paris, 492 km, durează doar două ore și 16 minute, iar de la Londra la Bruxelles sunt 373 km și cel mai rapid tren face 116 minute.

Din 2018 sunt și trenuri directe Londra – Amsterdam (3h, 55 min) și sunt discuții și pentru Londra – Bordeaux, existând intenția de a lansa trenuri directe și către Frankfurt și Geneva, dar nu sunt planuri concrete imediate.

De la Londra spre nord, trenurile nu sunt lente, dar nici la fel de rapide precum TGV-urile franceze sau ca trenurile AVE din Spania. De exemplu, cele mai rapide trenuri fac 4 ore și jumătate pe cei 643 km dintre Londra și Glasgow.

De la Londra la Birmingham sunt 185 km și cel mai rapid tren face o oră și 21 de minute (4 opriri), în timp ce celelalte fac cam două ore. Cea mai rapidă porțiune fără oprire este de 108 km, parcursă în 37 de minute

De la Liverpool la Birmingham sunt 140 km și cel mai rapid tren face 105 minute (5 opriri).

În mai compania LNER a introdus trenuri noi, numite Azuma și produse de japonezii de la Hitachi, în Marea Britanie. Planul este să fie introduse 65 de trenuri până în 2021 și timpii de călătorie dintre Londra și Edinburgh pot fi reduși la patru ore.

Deși Marea Britanie nu are decât 108 km de linii de mare viteză, cele existente nu sunt totuși lente: multe oferă viteze medii de peste 100 km/h și altele, peste 150 km/h.

HS2, primii pași și promisiunile

Încă din anii 90 se vorbea de trenuri de mare viteză, iar succesul HS1 i-a încurajat pe promotorii acestor trenuri să vorbească de linii care să lege sudul de nord.

Proiectul este lansat de laburiști în 2009 când este creată și agenția High Speed Two Ltd care să analizeze în ce mod pot fi construite liniile. În 2010 se stabilește un program în două faze: prima în care să fie legate cele mai mari două orașe ale țării (Londra și Birmingham) și o a doua în care liniile să continuie în formă de Y către Manchester și Leeds.

Bugetul a tot crescut de-a lungul anilor, ajungând aproape la triplare în șapte ani. În 2012 estimările erau de 32,7 miliarde lire pentru ambele faze, iar un an mai târziu s-a ajuns la 50 de miliarde, fiindcă au fost incluse și trenurile noi. În 2015 bugetul a fost revizuit la 55,7 miliarde lire din cauza inflației, iar cele mai noi cifre indică peste 88 de miliarde de lire.

În 2012 ministerul Transportului anunță că a dat undă verde proiectului, dar în același an este contestată în justiție decizia. În 2013, premierul de atunci, David Cameron, descria proiectul ca fiind de importanță vitală.

Faza unu, linia de mare viteză Londra – Birmingham, a primit și acordul parlamentului în 2017 și până acum, deși nu s-au construit linii sau tunele, s-au cheltuit 7,4 miliarde lire pe documente, studii, cumpărarea de terenuri de-a lungul rutei, dar și pe exproprieri (900 de case). Au fost demolate clădiri de birouri, au fost desființate parcuri, au fost relocate cimitire și sit-uri arheologice.

Cu cât se vor scurta timpii de parcurs dacă HS2 chiar se va face

De la Londra la:

Manchester- HS2, 67 minute, în prezent 127 minute

York, HS2 – 84 minute, în prezent, 111 minute

Edinburgh – HS2, 222 minute, în prezent 262 minute

Liverpool – HS2, 94 de minute, în prezent, 134 de minute

Leeds – HS2, 81 minute, în prezent, 131 minute

De la Birmingham la

Manchester – HS2, 40 minute, în prezent 88 minute

Londra – HS2 45 minute, în prezent 81 minute

Newcastle – HS2 118 minute, în prezent 172 minute

Edinburgh – HS2 191 minute, în prezent 237 minute

Promotorii au prezentat proiectul ca o alternativă la construirea unei noi piste la aeroportul Heathrow, pe ideea că foarte mulți vor lua trenul în loc de avion, dacă drumul va dura mult mai puțin.

Promotorii proiectului au spus încă de la început că HS2 va crea locuri de muncă (22.000 în următorii cinci ani), va scurta timpul de călătorie, va fi o variantă ecologică, va ajuta la renașterea unor comunități cu probleme economice și va degreva actualele linii de cale ferată. Ei spun că mai multe firme își vor deschide filiale în nordul Angliei, dacă se va putea ajunge mai repede acolo, iar pe șosele vor circula mai puține TIR-uri și camioane, fiindcă o parte dintre mărfuri vor fi mutate pe trenurile care vor circula pe liniile convenționale ce vor fi mai libere datorită mutării unei părți din traficul de pasageri pe HS2.

HS2, un proiect pentru care pesimismul a crescut enorm

În prezent optimismul a scăzut și se ia în considerare și renunțarea totală la HS2, chiar dacă deja s-au cheltuit multe miliarde de dolari, și o decizie în acest sens va fi comunicată până la final de 2019, după încă o evaluare. O altă soluție ar fi doar construirea fazei unu, Londra – Birmingham, dar ar costa mult și ar fi o uriașă problemă: ar rămâne fără tren de mare viteză exact orașele din nordul Angliei care și-au dorit o astfel de linie mai mult.

Faza 1 – Londra – Birmingham ar fi trebuit să fie gata până în 2026, iar liniile ar fi trebuit să ajungă la Leeds și Manchester în 2032-2033

Randare London Euston (hs2.org)

Evident că nu au cum să fie respectații termenii: În septembrie oficialii au anunțat că prima fază ar putea fi gata în 2031, iar a doua, în 2040 (dacă e să se mai facă).

HS2 a devenit un subiect și mai controversat din cauza crizei politice de după referendumul pentru Brexit. În condițiile în care tot mai multe prognoze arată că economia UK nu va merge prea bine după ieșirea din UE, tot mai mulți spun că ar fi o uriașă risipă de bani să se construiască linii de mare viteză cu multe zeci de miliarde de dolari. Contestatarii spun că rețeaua existentă are mare nevoie de reparații și este nevoie de mai multe trenuri noi. În plus, Regatul Unit are deja trenuri foarte rapide.

Beneficiile promise de susținătorii HS2

Tabăra ce susține HS2 a fost criticată și pe motiv că ar fi exagerat voit avantajele liniilor de mare viteză și că a înaintat valori exagerate pentru numărul de pasageri ce ar putea călători cu aceste trenuri (s-au dat și cifre de 100 de milioane de călătorii efectuate pe an).

Criticii au spus și că este pură nebunie să înaintezi astfel de cifre fanteziste când biletele de tren sunt foarte scumpe în Marea Britanie, unele studii plasând-o pe locul unu în Europa la capitolul preț mare. De exemplu, în funcție de oră, un bilet Londra – Birmingham luat chiar înainte de călătorie poate costa 30 de euro, dar și peste 100 de euro pe cei 185 km.

De la sud la nord, Londra – Edinburgh, biletul poate costa și 190 de euro luat cu două zile înainte, iar la ofertă poate fi găsit și la 86 de euro, preț deloc mic însă. În aceste condiții, nu este de mirare că foarte mulți aleg avionul pe distanțe mai lungi.

Mai multe rapoarte au arătat că sectorul feroviar britanic este într-o stare deloc grozavă și, deși numărul de călătorii efectuate a atins un nivel record, satisfacția călătorilor a atins minimul ultimului deceniu, mai ales fiindcă întârzierile au atins pe unele linii de navetiști din jurul Londrei cele mai ridicate niveluri din ultimii 20 de ani.

Munți de critici și mizerie ascunsă sub preș

În aceste condiții, mulți se întreabă ce rost are să se construiască prima mare linie ferată la nord de Londra din ultimii 150 de ani când s-ar putea investi în modernizarea liniilor existente și în trenuri mai noi.

Managerii uriașului proiect sunt acuzați că tot găsesc scuze pentru costurile mereu în creștere, cea mai recentă fiind că nu au putut creiona linia atât de dreaptă pe cât au dorit. Vorbim însă de sute de kilometri, de multe tipuri de sol instabil și de faptul că terenul nu a fost analizat suficient și în unele zone s-au folosit hărți geologice de zeci de ani.

Randare gara Birmingham Curzon Street (sursa – hs.org)

Șefii proiectului sunt acuzați că au salarii uriașe, că știau faptul că totul va costa enorm și că au ascuns în mod voit asta față de public, dorind cu orice preț să obțină aprobarea întregului proiect. Ei sunt acuzați și că nu au înțeles cât de complicat este proiectul și nici cât de scumpe și complicate vor fi exproprierile și despăgubirile aferente lor.

Pentru linia Londra – Birmingham ar trebui construiți 50 de km de tuneluri, dar o privire mai atentă a arătat că acestea vor fi greu de construit din cauza solului moale, consecința fiind că va fi nevoie de consolidare suplimentară și totul va dura mai mult și va costa mai mult.

Foto: Eurostar

Managerii HS2 au fost acuzați că pentru o porțiune din traseu s-ar fi folosit de o hartă geologică de acum 90 de ani, însă cei acuzați au spus că acea hartă a fost doar punctul de pornire și de fapt s-ar fi bazat pe o hartă din 1990.

Cei mai radicali spun că proiectul HS2 trebuie oprit fiindcă deja sunt 10 ani în care publicul a fost mințit în mod constant și în care costurile estimate au crescut cu câteva zeci de miliarde.

Grupul Grampet nu a avut influență asupra conținutului acestui material sau în alegerea subiectului

Surse: Financial Times, BBC, Guardian, Reuters, Bloomberg, HS2.org

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro