Iesenii stau la mana naturii

In orice clipa, iesenii pot deveni victimele inundatiilor, fara sa poata face nici un gest. In comunele judetului stocurile de aparare sunt incomplete, iar in municipiu efectele revarsarii norilor nu ar putea fi oprite, sustin reprezentantii Directiei Ape Prut (DAP).

Primele zone care vor avea de suferit daca ploua torential cateva zile sunt zonele Manta Rosie, Tudor Vladimirescu, Zona Industriala, mai ales in preajma societatii comerciale „Terom” si pasajul care duce spre cartierul Galata.

Ceea ce s-a intamplat acum mai bine de 20 de ani, cand iesenii au fost victimele inundatiilor, ca urmare a revarsarii apelor din Bahlui, Prut si Jijia, ar putea deveni realitate daca asupra judetului s-ar napusti furia naturii.

Atunci s-au luat masuri imediate, cursul Bahluiului a fost reguralizat, dar a ramas la fel si pana astazi, Prutul a fost oprit de diguri, dar nu s-a mai facut nimic, iar Jijia continua sa fie o problema pentru toti locuitorii satelor invecinate.

Mai precis, doar o calamitate ar putea convinge autoritatile sa ia masuri pentru protectia unor oameni lipsiti de aparare. Atunci cand nu vine nici o amenintare, cei care conduc institutiile care ar trebui sa ia masuri, dar mai ales sa decida ce investitii se pot face, se culca pe o ureche. „Pe noi nu ne-ar putea lovi asa ceva”, pare a fi lozinca ce ii linisteste.

Ceea ce nu a luat in calcul nici una din autoritatile care conduc acest judet este ce s-ar intampla daca am fi loviti de potop timp de mai multe zile sau chiar saptamani. Daca la Iasi ar cadea precipitatii de 200 litri pe metru patrat, asa cum s-a intamplat la Timisoara, toti iesenii ar fi la fel de loviti de soarta. De ce?

Plan de interventie – „zero”

Pentru ca nu exista inca un plan de interventie bine pus la punct, iar canalizarile invechite cedeaza chiar la ploi mai „blande”, oricand cosmarul banatenilor poate fi transpus si pe plaiurile moldave. Invocat de fiecare data, motivul lipsei fondurilor nu mai spune nimic in astfel de momente. Teoretic insa, suntem pregatiti pentru inundatii. Practic, treburile se vad altfel.

Cele 17 acumulari prezentate de reprezentantii Directiei Apelor Prut nu i-ar ajuta prea mult pe ieseni, atata timp cat comunele din judet nu dispun inca de masuri minime de aparare.

Primarilor nu le ramane decat sa telefoneze in Iasi si sa ceara ajutor in situatii de criza, in vreme ce pana la acest pas ar trebui mobilizate toate stocurile de saci pentru pamant, de folii pentru acoperit digurile, de sfori, de cuie sau de lopeti.

Primarilor lipsiti de bani pentru lumina din sediu li se pune in vedere

„Le-am pus in vedere primarilor inca de anul trecut sa-si completeze stocurile de aparare impotriva inundatiilor. Teoretic, suntem pregatiti pentru inundatii, dar, daca vin ploi mai mari, nu se stie ce se poate intampla. Putem apela la solutia sacrificarii unei zone, cum ar fi zona Poligonului auto, de pe Bucium. Aici s-ar putea deversa apa, pentru a nu afecta alte zone.

Cu toate acestea, in municipiu nu se poate face mare lucru, pentru ca zonele joase vor fi afectate si din cauza canalizarii”, afirma Corneliu Zait, purtatorul de cuvant al DAP.

In cazul in care ar ploua torential, cel mai mult vor avea de suferit iesenii din zonele Manta Rosie, zona industriala, Tudor Vladimirescu si Galata. Daca in Timisoara catastrofa s-a putut produce la 200 litri pe metru patrat, acumulati in cateva zile, in Iasi chiar si la 30 litri pe metru patrat apar probleme de fiecare data cand se revarsa norii.

Proiectele care ar putea rezolva o parte din probleme au fost puse doar pe hartie si doar unul se afla in curs de derulare. Practic, din cele cinci initiative, doar acumularea Cetatuia, cu reducerea riscului de inundatii in zona Manta Rosie a primit deja startul pentru lucrari.

Celelalte, respectiv acumularea Semafor, prin care Iasul ar urma sa fie aparat de viituri, amenajarea raului Vamasoaia, pentru apararea zonei Polder, situata la confluenta Bahluiului, precum si amenajarea unor acumulari pe afluentii raului Bahlui in amonte de Iasi pentru reducerea viiturilor si realizarea lucrarilor prevazute de RAJAC in programul de reabilitare a sistemului de canalizare a municipiului Iasi asteapta inca sa fie puse in practica.

Canalizare veche de zeci de ani

Pentru a pune la punct sistemul de canalizare din municipiul Iasi, sefii RAJAC spun ca ar avea nevoie de 40 milioane de euro pentru a inlocui complet reteaua de conducte care intinde pe o lungime de 400 km.

„Calculul este la nivelul anului 1999, cand am facut primele estimari pentru a sti exact de ce bani avem nevoie pentru a moderniza reteaua de canalizare din Iasi”, a afirmat directorul RAJAC, Ion Toma.

De acesti bani nu dispune nimeni in acest moment. Nici Primaria, care raspunde direct de reteaua de canalizare din Iasi, nici Consiliul Judetean, in subordinea caruia se afla RAJAC si nici Guvernul, care nu a contribuit cu nimic in ultimii ani la modernizarea retelei de alimentare si canalizare din judet.

Anul acesta, vor fi facute doar cateva lucrari, in cartierul Pacurari, pe strada Manolescu, si in strada Manta Rosie, unde au fost inundatii in cursul anului trecut.

In 2004, RAJAC a facut din banii proprii doar lucrari de modernizare la colectorul din Cantemir, pentru a proteja de inundatii aceasta zona.

„Nu este nevoie sa ploua cateva zile la rand, daca va ploua intens este de ajuns si o ora ca sistemul de canalizare sa cedeze”, a spus directorul RAJAC, Ion Toma.

Primaria da bani doar pentru cativa metri de strada

Conform legii gospodaririi, „proprietarii” canalizarilor sunt autoritatile locale iar RAJAC-ul este doar un operator. Cu toate acestea, in bugetul de anul acesta nu au fost prevazute lucrari de modernizare a sistemului de canalizare. „Nici anul trecut, nici anul acesta Primaria nu a alocat bani pentru aceste refaceri.

Noi am incercat sa ne descurcam singuri, dar costurile sunt imense si trebuie sa impartim banii in functie de urgente”, a adaugat Ion Toma.

Din taxa de apa de ploaie, impusa iesenilor pentru reparatii la sistemul de canalizare, se strang in jur de un miliard pe luna. Extrem de putin, daca luam in calcul ca numai 500 metri de conducta costa 10 miliarde lei.

Primaria nu da bani nici macar pentru cateva sute de metri

Primarul Gheorghe Nichita, care a fost director al RAJAC, a fost lovit de amnezie atunci cand a ajuns sa imparta „feliile” din buget pentru diverse investitii. La capitolul „canalizari”, in bugetul local figureaza doar 7,8 miliarde lei, adica mai putin de jumatate de kilometru de conducta noua de canalizare.

„Iasul nu ar putea fi lovit asa cum a fost loivt Timisul, pentru ca suntem protejati de diguri si baraje”, spune acesta. Daca ar ploua torential, recunoaste ca ar fi mari probleme cu sistemul de canalizare, dar nu „atat de mari”. „Este clar ca strazile vor fi inundate, nu face fata canalizarea din oras”, estimeaza acesta.

Zonele inundabile, in opinia primarului Nichita, sunt Nicolina, unde canalizarea este subdimensionata si Manta Rosie, unde se fac acum lucrari de reabilitare.

La Primarie nu exista nici un studiu privind privind gradul de risc pe care il prezinta „cota de pericol” pentru ieseni. Acest avertisment, spun specialistii inseamna ca in cinci minute iesenii ar trebui sa-si paraseasca locuintele, altfel totul va fi inundat de ape.

In acest moment, Iasul nu este pregatit nici macar pentru „cota de inundatii”, etapa premergatoare „cotei de pericol”.

Pentru a evacua o intreaga populatie si mai ales pentru a preveni atingerea unei cote alarmante, Primaria nu este pregatita sa faca fata unui dezastru provocat de ape.

Primarul afiseaza zambete si optimism, fara sa explice de fapt care este situatia reala. Bugetul arata asa cum a fost lasat mostenire de cativa ani buni incoace, fara nici o strategie privind adevaratele probleme ale iesenilor, una din cele mai grave fiind lipsa unui sistem de aparare impotriva inundatiilor. Cateva strazi inundate este previziunea optimista a primarului Nichita.

Cea pesimista este caderea unui potop de ape. Este suficient sa ploua o saptamana, 15-20 litri pe metru patrat, ca toti iesenii sa-si piarda agoniseala de-o viata. Mai grav, este izbucnirea potentiala a unor epidemii. In conditiile in care grupuri mari de populatie sunt nevoite sa traiasca izolate din cauza inundatiilor, pot izbucni epidemii ale celor mai cumplite boli digestive si dermatologice.

Dizenteria, hepatita, afectiunile datorate mainilor si alimentelor nespalate precum si dermatitele sau invazia parazitilor sunt primele care apar in astfel de situatii. In ciuda cantitatilor imense de apa din jur, oamenii sufera de lipsa acesteia. Fantanile se colmateaza, iar apa devine improprie consumului uman.

Copiii si batranii sunt cei mai expusi deshidratarii urmata de perturbarea functionarii tuturor organelor interne. In apa statuta din fantanile colmatate se dezvolta bacterii sau se acumuleaza cantitati de nitriti intolerabile pentru organismul uman.

Un scenariu al groazei, dar care poate deveni oricand realitate.