Imensa economie a următorului deceniu: cealaltă poveste despre 5G care se traduce în miliarde de dolari

​Una dintre cele mai frumoase caracteristici ale ultimului secol e că tehnologia s-a dezvoltat într-un ritm accelerat. Acum, ca populație globală, suntem în prima fază a unei noi revoluții industriale. Ai putea spune că-i despre 5G, dar, de fapt, 5G e doar infrastructura – aproape ca o autostradă imensă – pentru așa ceva.

Într-un articol din urmă cu o lună asociam 5G cu o autostradă. Asta pentru că datele circulă în pachete. Astfel, cu cât ai mai multe benzi, cu atât poți transporta mai multe vehicule într-o perioadă de timp. Dacă ai avea și benzi care se lărgesc în funcție de vehicul, atunci ai o arhitectură elastică ce oferă benzi mai mari sau mai mici în funcție de serviciu. În esență, aceasta e utilitatea acestei infrastructuri care definește următorul deceniu.

Ca utilizatori obișnuiți, de așa ceva ne vom bucura în streaming video, aplicații de realitatea virtuală și augmentată, telemuncă și nu numai. Dar ca cetățeni ce înseamnă? Atât cetățeni ai României, cât și ai planetei.

Anul acesta, dintr-un raport prezentat de Rajesh Duneja, Partner, Head of Regulatory Competence, Arthur D. Little (ADL), am extras câteva informații importante de care e bine să știm cu toții ca să nu alunecăm pe panta care ne duce la concluzia conform căreia 5G e doar un internet mai rapid. Este un pic mai mult de atât.

Cine și cum își împarte importanța în lume

Conform lui Duneja, economia digitală crește de trei ori mai rapid decât economica clasică și contribuie direct cu 5% la produsul intern brut al unei țări și indirect cu 15%. Iar dacă ar fi un sector economic, ar fi al șaselea sau al șaptea ca dimensiune, în funcție de stat. Sigur, ca în orice situație de tipul acesta, e relevant către ce vrea fiecare țară să-și direcționeze resursele, ce vrea să dezvolte, dar și prin ce servicii vine în ajutorul cetățenilor și partenerilor.

Ca să nu fie doar o discuție utopică, deciziile respective trebuie luate pe baza caracteristicilor statului. Iar la caracteristici găsești punctele tari, slabe, geografia, resursa umană și chiar poziționarea pe planetă. Un șablon care să se potrivească la fix nu există, ci e mai degrabă o strategie made to measure.

Dat fiind că suntem abia în zorii tehnologiei 5G, înseamnă că nimeni n-are o rețetă și nimeni nu i-a folosit la maximum potențialul. Sunt patru pași de urmat de orice stat care vrea să-și maximizeze performanța digitală și economică. Totul pornește de la identificarea caracteristicilor țării. Apoi, identificarea strategiei, dezvoltarea politicilor potrivite și se încheie totul cu definirea căilor de urmat în viitor.

În ceea ce privește tipurile de stat pe care le regăsim pe Pământ începem de la cele care se remarcă drept centre de inovație. Sunt țări în care au fost dezvoltate și au prosperat proiecte inovatoare. Totodată, au investit mulți bani în cercetare și au ecosistemul ca să vândă tehnologie. Suedia, Israel sau Coreea de Sud sunt trei exemple. Pentru cea din urmă, ICT (Information and Communications Technology) contribuie cu 8% la PIB.

Inovația are și nevoie să fie pusă în aplicare. Astfel, vorbim de state din zona de producție. Sunt cele recunoscute ca centre pentru servicii. Au forță de muncă care se poate adapta ușor, dar există și o economie deschisă. Irlanda e un exemplu bun, care a devenit hub pentru Europa și ICT contribuie cu 10% la PIB. Pe listă mai e și Filipine care s-a dezvoltat prin servicii de suport voce pentru companii.

Da, outsourcing, o componentă de care nu suntem deloc străini în România, cel puțin în zona de programare. În această zonă mai sunt și statele „fabrici globale”. Duneja a menționat aici China, care a crescut așa, dar pe măsură ce progresează se mută spre a deveni centru de inovație. Mexic și Malaezia devin fabrici globale, iar pentru cea din urmă ICT contribuie cu 10% în PIB.

Odată ce-ai produse inovatoare, și fabricate, urmează piața de desfacere. Aici tipul statului se numeste „prosumer eficient”. Ca țară se caracterizează drept consumator la nivel avansat, adoptă inovația tehnologică și o folosește în industrii locale dominante.

În cazul Germaniei, de exemplu, sunt puternice industria auto și producția industrială, iar asta a dus la dezvoltarea sistemelor de tip ERP (Enterprise Resource Planning). Tot aici e Japonia, unde ICT contribuie cu 6% la PIB. Există și statele de consum, unde împărțirea e între lideri și novici în ICT.

Țările care fac parte din prima categorie îmbunătățesc competitivitatea prin sectorul digital și au folosit ICT ca să crească. Bulgaria a fost exemplu dat, unde ICT contribuie cu 6% în PIB. În prezent, investește în e-guvernare și poate deveni centru de servicii. La novici intră Bosnia (4% în PIB). Și alte țări care sunt în faza de adopție și implementare a infrastructurii digitale și miza e dezvoltarea infrastructurii.

În fine, cu trimitere și la geografie, mai sunt și centrele de afaceri. Au fost, tradițional, locații pentru comerț și continuă să fie asta pentru ICT. Singapore e un exemplu bun, unde ICT contribuie cu 9% în PIB. Ponderea ICT, indiferent de stat, nu-i ceva bătut în cuie. Fiecare țară, indiferent de poziție, își poate crește contribuția acestui sector economic prin investiții în diverse tehnologii. Pe listă e și 5G, dar și blockchain sau computerele cuantice.

Însă dezvoltarea unei strategii ICT e direct dependentă de politicile stabilite de fiecare stat. Astfel, când politicile sunt folosite împreună, beneficiile sunt mai importante decât investiția care ar fi făcută. Iar sincronizarea politicilor e importantă în direcția scopului.

Unde e România pe harta asta? E în regulă, am găsit-o. Conform raportului, intră la centru de servicii. În 2000, ICT în România însemna o pondere de 189 de milioane de dolari, cu o poziționare pe locul 36 la nivel global. În 2017, ICT înseamnă 4,5 miliarde de dolari și un loc 21 în clasamentul mondial.

Tranziția României de la consumator de tehnologie la outsourcing e pusă pe seama educației bune în ICT, atât la nivel de liceu, cât și la nivel universitar, dar a contribuit decisiv și raportul bun între calitate și preț. Secundar, au ajutat la dezvoltarea în direcția asta reducerea taxelor pentru sectorul IT, deschiderea țării către parteneri extern și politicile de export, dar și încurajarea competiției în sectoarele IT.

Economiile digitale la care nu ne-am fi gândit cu seriozitate în urmă cu 10 ani

Chelner robot într-un restaurant din Kabul. FOTO: WAKIL KOHSAR/AFP/ Profimedia

În prezent, discuția despre impact se împarte, cumva, între trei categorii mari: utilizatori obișnuiți, producători de tot felul de echipamente și state. Mai sus ziceam de state, acum e timpul să vedem ce înseamnă pentru utilizatori și cum sunt generate noi piețe de desfacere, dacă vrem să le zicem așa, care în urmă cu un deceniu ar fi fost improbabile sau doar optimiste.

Într-un raport din 2018, Intel menționa câteva dintre experiențele bazate pe dezvoltarea accelerată a tehnologiei și, în special, a infrastructurii 5G. Realitatea virtuală și augmentată sunt cele două la care inginerii și chiar publicul obișnuit visează de jumătate de secol. Întâi au apărut în filme, apoi au început să fie introduse în piața mare. Abia acum au fundația care să le ducă la următorul nivel și peste alt deceniu să discutăm cu totul altfel de ele.

Astfel, prin 5G, piața AR și VR ar însemna venituri generate de circa 140 miliarde de dolari între 2021 și 2028. Calculul estimativ e că, până în 2028, se va ajunge la venituri de circa cinci miliarde de dolari anual. Iar oamenii, după cum am văzut și anul acesta, vor avea aceste mecanisme noi de-a ține legătura la distanță și să nu simtă că se uită doar la un ecran.

O nuanță importantă la AR e gamingul. Conform Intel, până în 2028, jocurile cu capabilități AR vor reprezenta 90% din veniturile 5G AR. Vorbim aici de jocuri mai interactive și mai imersive ca niciodată. Sigur, există și în prezent, dar sunt cel mult primele implementări, primele teste. Până în 2028, AR gaming ar însemna venituri generate de circa 36 miliarde de dolari. Iar gamingul AR și din cloud ar merge către 100 de miliarde de dolari.

Gamingul din cloud e noul pariu al giganților ca Google, Nvidia, Microsoft sau Amazon. În esență, printr-o conexiune 5G, n-ai mai avea nevoie să instalezi jocul, ci îl joci pe niște servere care sunt la mii de kilometri de tine. Și asta fără să-ți dai seama de diferență, mai ales pe dispozitivele mobile.

Dacă tot suntem în zona realității augmentate, să-ți mai zic de alt domeniu pe care Intel îl vede ca fiind extraordinar: interacțiuni cu holograme 3D. Nu te gândi chiar ca-n filme SF, ci cum ar fi să ai sistemul de entertainment din mașină, de exemplu, cu interfață holografică 3D? Ar fi spectaculos, cel puțin.

Noile aplicații care vor fi dezvoltate, ce-am zis eu fiind doar un exemplu, ar reprezenta până în 2028 o piață de 67 de miliarde de dolari. Ca echivalent, sunt veniturile pe care le-a generat toată piața globală de media mobilă – videouri, muzică și jocuri – în 2017. Până în 2023, piața de telefoane se va dubla până la 7,2 miliarde de dispozitive. Iar în 2021, estimarea e că 78% din traficul înregistrat pe dispozitive mobile va fi video.

Și ca o comparație interesantă, pe 5G, un minut de conținut în realitate augmentată va consuma de 33 de ori mai mult trafic decât 1 minut de video la rezoluție 480p. Da, acesta e doar un exemplu de ce e nevoie de viteza mai mare.

În fine, ca să închei cu estimările de bani, în 2016, tehnologiile mobile și serviciile susținute pe acestea au reprezentat circa 4,4% din PIB-ul global (aprox. 3,3 trilioane de dolari). În 2020, estimarea e că ajunge la 4,9% și 4,2 trilioane de dolari. Creșterea și aici va fi accelerată atât de creșterea productivității, cât și de eficiență. În noiembrie 2018, GSMA Intelligence estima că, până în 2025, va fi atins pragul de 1,3 milioane de conexiuni 5G în întreaga lume. Iar acestea vor reprezenta circa 40% din populația planetei (aprox. 2,7 miliarde de oameni).

Mașină autonomă care folosește tehnologia 5G. FOTO via Profimedia Images

GSMA consideră că sectorul transporturilor va fi cel care va duce la o dezvoltare accelerată, cu aplicații gândite să decongestioneze orașele. Practic, ceea ce spunem când ne gândim la smart city va putea fi pus în aplicare mai rapid și, implicit, viața în oraș să se schimbe. Până în 2035, ecosistemul 5G va genera 3,5 trilioane de dolari și va susține direct 22 de milioane de locuri de muncă.

În ceea ce privește locurile de muncă, am vrut să văd cum e situația și pentru un jucător global în domeniul rețelisticii. În acest context, Huawei a oferit câteva estimări pentru ceea ce prevede ca fiind dezvoltarea prin venituri, angajați și industrii care beneficiază direct.

“Digitalizarea, ca proces, este menită să îmbunătățească modul în care azi se derulează o activitate în orice domeniu: auto, energie, utilități, transporturi, turism. Practic, orice ramură care apelează la automatizare va putea beneficia de digitalizare, fie prin optimizarea utilizării resurselor, fie prin creșterea productivității, fie prin simpla reducere a distanțelor.

Adaptarea mediului de afaceri la o lume digitală, dar și adaptarea consumatorilor va cere timp și o minimă investiție. Aici, stimularea dezvoltatorilor de aplicații pentru a-și investi capacitatea de inovare în transformarea societății românești este decisivă în perioada următoare. Sunt trei domenii în România unde am avea mult de câștigat odată cu digitalizarea, chiar pe termen scurt, având un spectru larg de adresabilitate la nivelul cetățenilor.

Acestea sunt învățământul – cu valențe noi în asigurarea accesului pentru tânăra generație la un conținut coerent, corect științific, cu mecanisme rapide de căutare și documentare, eliminând factorul arbitrar al internetului; sănătatea – ca o actualizare a strategiei naționale pentru sănătate, cu extinderea intervalului până în 2030, introducerea robotizării, a realității virtuale pentru chirurgia minim invazivă, monitorizarea stării de sănătate pentru a crește speranța de viață și administrația publică”, explică unul dintre specialiștii Huawei Technologies România.

“Cum poate Huawei să contribuie la realizarea avantajelor enumerate mai sus? Este simplu: ca lider în tehnologia 5G și partener stabil al operatorilor telecom, Huawei poate contribui la accelerarea implementării 5G în România, susținând astfel maturizarea economiei digitale. În acest moment, Huawei este singurul furnizor end-to-end de echipamente care poate susține România să implementeze 5G cât mai curând posibil chiar de anul viitor și să genereze valoare în economie prin această nouă tehnologie”, a mai spus specialistul Huawei.

Acest articol face parte dintr-un proiect editorial susținut de Huawei România. Compania Huawei nu a intervenit asupra conținutului articolului.

.