Imi doresc sa-mi port pana la capat crucea in spate. Dar nu si pe-a copiilor mei!
Am luat-o printre masinile parcate pe trotuarul de pe Popa Nan si ne-am croit drum spre scoala. Cu greu, serpuind mereu si cedand trecerea celorlalti parinti care veneau de pe contrasens. E drept ca n-au unde parca toate masinile care s-au cocotat pe trotuar, dar nu e drept nici sa mergi ca un popandau calcat pe unghiile care ar fi trebuit sa se usuce de lac. Batea vantul si frunzele se alergau voioase pe strazi, iar Seba sarea ca o caprioara sprintara, cu suflet usor.
- Citeste articolul integral si comenteaza pe SmartWoman.ro
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro